Lucrarea poate fi achiziționată la Casa Junilor sau de la Agenția Metropolitană Brașov.
Volumul „Tradițiile Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovechi”- ediția a doua
Fondat 2004 | Ziarul brasovenilor de pretutindeni
Junii
Junii au dansat duminica jocul stramosesc la Crucea Musicoiului
Brasovenii sunt invitati duminica, 10 iulie, sa fie alaturi de Junii Curcani la jocul stramosesc de la Crucea Musicoiului. Ca in fiecare an, in ziua de Sf. Petru si Pavel sau la cateva zile dupa, junii scot fetele la joc.
Brasovenii au fost invitati duminica, 10 iulie, sa fie alaturi de Junii Curcani la jocul stramosesc de la Crucea Musicoiului. Ca in fiecare an, in ziua de Sf. Petru si Pavel sau la cateva zile dupa, junii scot fetele la joc. Fiecare pereche este intampinata cu aplauze, dupa care junii si junitele ocolesc bradul, pentru ca fetele sa-si poata etala costumul traditional.
Jocul stramosesc de la Crucea Musicoiului este organizat de Junii Curcani pentru tinerii de „pe Coasta” – zona cuprinsa intre strazile Curcanilor- Prundului-Saftu, pana la interesectia cu Pajistei. 
Evenimentul de duminica a avut ca start Piata Unirii cu hora junilor si va continua sus la troita, unde va avea loc partea spectaculoasa. Spre ora 14 junii au mers dupa fete pentru traditionala intrare la joc, unde au fost prezentate toate jocurile stramosesti pe care copiii si tinerii din Scheii Brasovului trebuie sa le cunoasca: hora junilor, sarba, breaza, brasoveanca, ardeleana si braul.
Pe dealul Gorita, pe platoul de langa Crucea Musicoiului, brasovenii si turistii au fost martori la Jocul stramosesc. Conform obiceiului nu a lipsit hora cu aruncarea buzduganului.
Va reamintim ca aceasta Cruce a Musicoiului este una dintre cele mai vechi cruci din Schei, care dateaza din 1761.
Vifor Rotar
Junii au un sediu renovat pe strada Prundului
Cladirea de pe strada Prundului numarul 1 a fost reabilitata si redata activitatii publice. Aici va functiona un centru de informare turistica, un birou al politiei, un spatiu pentru Uniunea Junilor si unul destinat unei organizatii civice.
Cladirea de pe strada Prundului numarul 1 a fost reabilitata si redata activitatii publice. Aici va functiona un centru de informare turistica, un birou al politiei, un spatiu pentru Uniunea Junilor si unul destinat unei organizatii civice.
Imobilul a intrat in posesia Primariei in anul 2011printr-un protocol incheiat cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin care Primaria s-a angajat sa o reabiliteze si sa-i asigure destinatia de activitate publica.
Dupa doi ani de lucrari de reabilitare, cladirea a fost data astazi in folosinta.
Valoarea totala a interventiilor la aceasta investitie a fost de aproape 700.000 de lei, suma asigurata de la bugetul local. Urmeaza ca in urmatoarele doua saptamani sa fie amenajate spatiile pentru fiecare institutie care va activa in cladire.
Printre cei care vor beneficia de un spatiu in incinta cladirii se numara si Asociatia Junilor din Scheii Brasovului si Brasovul Vechi. Junii se gandesc sa organizeze aici expozitii, seminarii si colocvii legate de activitatea lor.
Lucrarile executate la cladire au inclus reparatii la acoperis, interventii interioare si reabilitarea fatadei.
Vifor Rotar
Junii n-au dansat Hora Unirii de Ziua Nationala
Asa cum este obiceiul, junii au iesit in locul in care stramosii lor, in urma cu 97 de ani, plecau catre Alba Iulia sa consfinteasca Marea Unire a Transilvaniei cu Romania din 1918
De Ziua Nationala, Asociatia Scheii Brasovului si Uniunea Junilor din Schei si Brasovul Vechi au depus coroane de flori la monumentul din Piata Unirii. Asa cum este obiceiul, junii au iesit in locul in care stramosii lor, in urma cu 97 de ani, plecau catre Alba Iulia sa consfinteasca Marea Unire a Transilvaniei cu Romania din 1918. De la ceremonia din Piata Unirii a lipsit fanfara brasoveana. Seniorilor plecati sa cante la Sfantu Gheorghe le-au tinut locul juniorii din fanfara elevilor sagunisti.
Dupa ceremonialul religios, junii din cele sapte grupuri au depus flori la Monumentul Eroilor din Piata Unirii.
Preotul prof. dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Prima Scoala Romaneasca, si aminteste ca a trait evenimentul, copil fiind, in lumea satului unde orice taran, dupa ce iesea de la biserica, se ducea in camp si canta si juca toate jocurile pe care le stia, totul cu o traire extraordinar de puternica.
Pentru ca nu a avut cine sa le cante, junii nu s-au mai prins anul asta in hora Unirii.
Vifor Rotar
Junii au invartit horele la Sargu si au cantat Troparul Invierii
Originile jocului stramosesc din Scheii Brasovului se pierd in negura timpurilor; locuitorii din suburbia Brasovului au pastrat cu tenacitate traditia jocului in conditiile in care, cel putin in ultimele trei sute de ani, cadrul in care au vietuit a fost unul cu desavarsire urban
Tinerii din Cacova au coborat duminica dimineata in Prund, in frunte cu serjile si cu o formatie, anume tocmita pentru aceasta zi. In fata Bisericii Sfantul Nicolae tinerii au jucat hora in Prund si au ucat la Sargu (la Crucea de la numarul 46, de pe strada General Traian Mosoiu), unde au cantat Troparul Invierii, au reluat ritualul horei si al aruncarii buzduganului, inainte de a pleca dupa fete (baiate, cum li se spune in Schei).
Aducerea fetelor la joc a avut loc la orele 14.00 pe platoul din fata Crucii de la Sargu. Perechile de tineri au intrat prin cele doua porti amenajate de organizatori, apoi dupa ce fiecare pereche a incojurat bradul in aplauzele multimii, toti tinerii s-au prins intr-o hora, pentru a continua cu toate jocurile traditionale pe care toti brasovenii si scheienii trebuie sa le cunoasca: braul, breaza, ardeleana, sarba si brasoveanca.
Jocul stramosesc organizat de Tinerii din Cacova este unul dintre rarele momente cand brasovenii pot vedea vechiul port al Junilor Rosiori din Cacova, cu vechea caciula cu toc, care imita caciula purtata de Mihai Viteazul.
Originile jocului stramosesc din Scheii Brasovului se pierd in negura timpurilor; locuitorii din suburbia Brasovului au pastrat cu tenacitate traditia jocului in conditiile in care, cel putin in ultimele trei sute de ani, cadrul in care au vietuit a fost unul cu desavarsire urban, caracterizat prin viata social-economica urbana in care predominau ocupatiile specifice mediului orasenesc (mestesuguri, comert, servicii).
Numit de cacoveni “Jocul stramosesc al tinerilor din Cacova” sau “Jocul de la Sargu” acest eveniment traditional este atestat inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea dupa cum aflam din relatarea facuta de mama etnografului Gh. I. Pitis, un izvor pretios in care mama etnografului povesteste despre cum era jocul in perioada cand iesise dansa la joc, adica in prima jumatate a secolului jurul anului 1830:
„[…] or de 24 de ani eram cand m-am maritat, caci pe atunci, spune dansa mai departe, pe atunci nu se marita (sic!) fetele asa de tinere ca acum, de aceea vedeai pe la hora, cand se facea, tot fete in putere, inalte si voinice[…] Si se facea si atunci ca si acum joc la noi pe Tocile in „Pajistea a Mare”, pe Cacova se facea langa Sargu” si pe Coasta la Crucea Musicoiului” si la joc venia fete si neveste si feciori si oameni insurati de juca si multa lume se uita.”
Acest izvor este considerat prima atestare scrisa a „jocului din Cacova”.
Vifor Rotar
ROMANIA MARE 100 ANI
INFOBRASOV.NET 2004-2024
Aniversam 20 de ani de activitate neintreruptaAprilie 2004 - Aprilie 2024
Titlurile saptamanii
SE INTAMPLA IN BRASOV
