Starea copilului în România

Starea copilului în România

0 155

Starea copilului în România: inechitatea e prezentă în viața copiilor români încă de la naștere, sărăcia severă afectează aproape jumătate dintre copii, majoritatea mamelor sub 15 ani din UE provin din România. Mai mult de 1 din 2 copii vrea să plece din țară

  • 40% dintre gospodării au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii; una din 10 familii din România nu și-a putut permite să își încălzească locuințele în mod corespunzător în 2021 și aproape una din cinci nu și-a putut permite o masă hrănitoare;
  • La nivelul Uniunii Europene, aproape jumătate din nașterile la mame sub 15 ani (45%) se înregistrează în România; 32% dintre mamele minore (anchetă Salvați Copiii) au menționat că și propriile lor mame aveau sub 18 ani la data primei nașteri;
  • Majoritatea covârșitoare a cazurilor de depresie aflate în terapie în centrele Salvați Copiii România         s-au înregistrat în rândul copiilor din grupa de vârstă 11 – 14 ani și al adolescenților (15 – 18 ani), respectiv 32% și 54% din cazuri;
  • Conform estimărilor, per total 184.000 de copii sunt total lipsiți de îngrijirea directă a părinților, având fie ambii părinți, fie părintele unic susținător al familiei plecat la muncă în străinătate (iunie 2021-iunie 2022);
  • Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, în vreme ce o treime dintre aceștia și-ar dori să-și continue studiile în străinătate;
  • Asistăm la o creștere semnificativă a cazurilor de mortalitate maternă (de la 18 în 2018 și 20 în 2019, la 32 de cazuri în 2020 și 51 de cazuri în 2021.
  • Persistă fenomenul neparticipării școlare în raport cu populația școlară – 286.150 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă școlară.

Situația copilului în România rămâne una marcată de disparități severe, inechitatea fiind prezentă în viața copiilor români încă de la naștere: România rămâne în topul mortalității infantile, peste media din UE, în ultimii doi ani a crescut dramatic mortalitatea maternă, aproape jumătate dintre nașterile la mame sub 15 ani sunt înregistrate în țara noastră, una dintre cauzele majore ale acestei stări de fapt fiind sărăcia. Dacă, de pildă, în 2019, 9,6% dintre familiile monoparentale erau expuse riscului de sărăcie, procentul s-a dublat la 18,2% în 2020 și a crescut apoi la 23% în 2021. În total, aproape 1 din 2 copii se află în risc de sărăcie severă/excluziune socială, asta ducând la abandon școlar și discriminare.

Organizația Salvați Copiii România lucrează direct în comunitățile vulnerabile, prin programe                             socio-educaționale complexe, care se adresează atât corectării decalajelor care pun copiii în situații de risc și excluziune socială, cât și facilitării accesului la servicii sociale, medicale, de educație și psihologice de bază. Totodată, una dintre preocupările majore ale organizației este dotarea maternităților și secțiilor de pediatrie din întreaga țară cu aparatură medicală de maximă necesitate, astfel încât dreptul fiecărui copil la tratament medical să fie garantat. În egală măsură, programele de sprijin educațional asigură o participare reală a tuturor copiilor la educație, pentru a corecta abandonul școlar și discriminările sociale.

Iată cum arată radiografierea stării copilului în România:

Dreptul la viață și supraviețuire

Inechitatea își face simțită prezența în viața copiilor români încă de la naștere, în condițiile în care România continuă să dețină o poziție nedorită în topul țărilor europene cu cele mai ridicate niveluri ale mortalității infantile, cu o rată de 5,2 la mie (în anul 2021), peste media Uniunii Europene de acum 20 de ani.

Mai mult, în ultimii ani, asistăm și la o creștere semnificativă a cazurilor de mortalitate maternă (de la 18 în 2018 și 20 în 2019, la 32 de cazuri în 2020 și 51 de cazuri în 2021).

Această tendință îngrijorătoare poate fi atribuită contextului pandemic, dar și obstacolelor cu care se confruntă grupurile vulnerabile, inclusiv  gravidele vulnerabile, în accesarea serviciilor de sănătate.

Potrivit unei analize a Organizației Salvați Copiii cu privire la accesul gravidelor vulnerabile la servicii de sănătate:

  • 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare de sănătate,
  • 33% dintre ele declară că, pe durata sarcinii, nu au făcut controalele medicale recomandate, cel mai des invocat motiv fiind lipsa resurselor financiare,
  • Doar 4 din 10 gravide declară că toate analizele au fost gratuite.    

Copii cu părinții plecați la muncă în străinătate

Aproape un sfert dintre copiii români care au acum vârste între 0-17 ani împliniți au avut sau au un părinte plecat la muncă în străinătate, arată datele unui studiu național complex realizat de Organizația Salvați Copiii România[1].

Aproape o treime dintre copiii care au fost întrebați (31%) declară că nu au fost de acord cu plecarea părintelui (părinților) la muncă în străinătate. În medie, mama pleacă prima dată la vârsta de 6 ani și 11 luni a copilului; a fost plecată, în medie, 3,2 ani din cei 4,5 în care copilul s-a confruntat cu migrația mamei și dintre mamele plecate să muncească în străinătate, 58% se întorc în țară o dată pe an, relevă ancheta.

Experiența migrației este similară în urban și în rural: 61,5% dintre copiii ai căror părinți au fost vreodată plecați în străinătate au sau au avut doar tatăl plecat (aproximativ 587.000 de copii), 20,4% au sau au avut doar mama plecată (aproximativ 194.000 de copii), iar 18,1% au avut plecați ambii părinți (aproximativ 173.000 de copii). Prin raportare la volumul de referință utilizat în eșantionare, respectiv 3.896.943 de copii, rezultă că aproape un milion de copii, respectiv 954.000 de copii au sau au avut experiența plecării unuia dintre părinți pe parcursul copilăriei, până la data studiului.

Date relevante, care arată dimensiunea fenomenului copiilor rămași în țară, în urma migrației economice a părinților:

• 13,8% dintre copii au avut în ultimul an cel puțin unul dintre părinți plecat la muncă în străinătate.

Prin extrapolare la populația de copii de referință (3.896.943), estimăm un volum de aproximativ 536.000 de copii care în ultimul an (iunie 2021-iunie 2022) au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate.

• Conform estimărilor, per total 184.000 de copii sunt total lipsiți de îngrijirea directă a părinților,

având fie ambii părinți, fie părintele unic susținător al familiei plecat la muncă în străinătate (iunie

2021-iunie 2022).

• Italia (21%), Spania (17%) și Austria (12%) sunt primele trei destinații de migrație pentru muncă în

cazul femeilor. În cazul bărbaților, acestea sunt Germania (24%), Italia (22%) și UK (14%).

• Majoritatea copiilor vorbesc cu părintele plecat zilnic. Remarcăm faptul că 20% dintre

adolescenții (15-17 ani) care au un părinte plecat la muncă în străinătate (unul din cinci) vorbește cu

el o dată pe săptămână sau mai rar.

• În medie, copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate merg semnificativ mai puțin la medic                            (2,2 ori pe an) decât copiii care nu se află în această situație (2,5 ori pe an), deși nevoile medicale în cele două categorii nu sunt semnificativ diferite.

D.D.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.