Spitalul nostru, cuibusor de microbii
Cand se spune ca sistemul sanitar e virusat pana-n rarunchi, lumea crede ca e o metafora izbutita pentru starea de degradare prozaica a Sanatatii romanesti. Nu e. Din cand in cand, coloniile de microbi ce rezideaza in aparatura de intubatie, pe instrumente sau in cotloanele saloanelor isi fac norma de victime, ca sa ne trezeasca din reveriile metaforice despre spitalele mioritice si sa ne azvarle in realitatea septica din salile de operatii. Te internezi cu o boala si contractezi alta. Descoperi pe propria epiderma si de multe ori adanc sub ea realitatea taioasa ca un junghi a zicerii cu „Nu e pentru cine se pregateste, e pentru cine se nimereste!”. Cu o raza de actiune chiar ceva mai restransa: nu e pentru tot omu’ care se interneste, ci numai pentru ala de se inmicrobeste.
Acum, dupa ce o solista de Opereta si o duduie anonima, dar la fel de legitima in suferinta ei, zac infectate in spital, premonitiile presedintelui Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoaie, suna mai cavernos si mai lugubru decat de obicei. Medicul Astarastoaie obisnuieste sa le zica dramatic despre situatia din interior. Deunazi, venit in Poiana Brasov la o intrunire pe tema descentralizarii spitalelor, a vorbit despre starea exceptionala care ar trebuie declarata in Romania, dupa ce mai bine de 12% din personalul medical a emigrat spre tari civilizate, unde sanatatea populatiei e o chestie serioasa iar medicul se bucura de statutul pe care il merita instructia si specificul slujbei sale. Tot Astarastoaie ne spune acum ca majoritatea spitalelor romanesti ar pica testul de igiena si securitate aseptica daca ar fi sa fie luate la puricat. O chestie pe care fostii internati au aflat-o de la sursa, fara sa trebuiasca sa le-o spuna cineva.
Microbii de pe instalatii, cu tulpini rezistente la orice antibiotic, nu sunt o realitate de criza. Sunt situatii endemice, care proliferau cu multi inainte sa gasim scuza crizei pentru tot ce intra acum in colaps. Doctorii si asistentele medicale din Romania migreaza de multa vreme in strainatate, unde se intampla sa faca dovada temeinicii scolii romanesti de medicina. Ar fi insa sinistru sa descoperim ca medicii care au mai ramas prin preajma nu pleaca dincolo din motivul foarte simplu ca se poate trai inca decent chiar si pe ruinele sistemului sanitar. Ca spaga devenita traditie spitaliceasca la noi suplineste satisfacator neajunsurile salariului de mizerie de la stat. Ca personalul medical ramas vrea sa mai colecteze ceva inainte de a-si face bagajele.
Suna grotesc si cu siguranta jignitor pentru mii, poate zeci de mii de medici care chiar au luat in serios juramantul lui Hippocrate. Dar nu-i exclus ca asta sa fie tema urmatorului diagnostic pus de medicul Astarastoaie. Daca nu cumva emigreaza inainte.
Vifor Rotar
