Si brasovenii i-au spus Aferim! lui Radu Jude

Si brasovenii i-au spus Aferim! lui Radu Jude

0 295
Cinefilii brasoveni au fost purtati prin Romania inceputului de secol 19 cu filmul Aferim!. Pelicula regizata de Radu Jude, premiata cu Ursul de Argint la Festivalul de la Berlin din februarie anul acesta, spune povestea cautarii tiganului Carfin, un rob fugit de pe mosia stapanului. Regizorul a respins aluziile la celebrul Django Inlantuit al lui Quentin Tarantino sau 12 ani de sclavie, cel mai bun film in 2014, si spune ca a facut un film despre mentalitati, sclavie, conditia femeii, educatie si antisemitism.
Tara Romaneasca, inceput de secol XIX. Zapciul Costandin este angajat de boierul din plasa sa sa-l gaseasca pe Carfin, un sclav rom fugit din gospodaria sa. Este punctul de plecare al filmului, un „pretext” pentru o incursiune calare prin saracia lucie din Valahia leatului 1850, presarata cu intamplari pline de talc, la fel ca snoavele de care filmul musteste. De altfel, documentarea impecabila s-a facut din operele lui Celibi Moise, Antim Ivireanul, Ion Budai Deleanu, Nicolae Filimon, Anton Pann, Ion Creanga sau Vasile Alecsandri, din care au fost preluate replici ori s-au facut prelucrari.
Au rezultat niste dilaloguri savuroase, rupte din ceea ce parea sa fie graiul romanilor din vremurile acelea, calcati deopotriva de turci si muscali, tremurand de frica boierilor si zapciilor. Impresia de realism desavarsit este si cea care a convins si juriul Festivalului de la Berlin, prezidat de Darren Arronofsky, regizorul Lebedei Negre, care i-a acordat lui Radu Jude Leul de Argint:
Brasovenii au fost placut surprinsi de abordarea insolita pe care o realizeaza Radu Jude in Aferim! si au apreciat realismul filmului, sustinut de documentarea amanuntita si folosirea cu maiestrie a camerei de filmat.
Regizorul Radu Jude a folosit trecutul pentru a realiza o fresca a prezentului, gasind ca mentalitatile Valahiei de la inceputul secolului al XIX-lea, cu toate tarele lor, se potrivesc foarte bine vremurilor de azi.
O parte a filmului s-a filmat prin Dobrogea, o parte in padurile din jurul Bucureştiului, o alta parte la Comana, la Manastirea Haleş, de langa Buzau.
O serie de secvente sunt filmate si langa Ramnicu Valcea, la Horezu. Regizorul Jude a dezvaluit, intr-un interviu pentru presa scrisa, ca a fost ingrozit sa constate, cu ocazia castingului pentru rolul unui tanar din film, ca adolescentii pe care i-a audiat sunt aproape analfabeti.
 
Vifor Rotar
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.