Scenariul „Iugoslavia” pentru Ucraina. Ce-i revine României

Scenariul „Iugoslavia” pentru Ucraina. Ce-i revine României

0 58

Cu fiecare zi scursă, devine tot mai clar că soarta Ucrainei a fost deja pecetluită. În afară de câteva mici victorii „kamikaze” repurtate prin echipe de comando, Kievul nu poate spera la mai mult, despre recucerirea teritoriilor anexate de Federația Rusă nici nu se mai vorbește prin Occident.
Scenariul cel mai plauzibil în momentul de față este ruperea pisicii în două – modelul iugoslav i-a fost propus lui Zelenski, iar informațiile sunt că tot mai multe voci îndeamnă la adoptarea acestei soluții.

Situația din Ucraina este asemănătoare cu cea din fosta Iugoslavie. Mai multe minorități etnice acuză autoritățile de la Kiev de discriminare, la fel cum Zagrebul și Sarajevo s-au răsculat împotriva Belgradului.
În momentul de față, Volodimir Zelenski a arătat lumii întregi că nu înțelege nimic din ce presupune toleranța și respectarea drepturilor minorităților.
Nu vorbim despre rușii din Donbas, pe noi ne interesează doar soarta etnicilor români din Cernăuți și Ținutul Herței. Sute de mii de frați români locuiesc acolo, iar soarta lor este departe de a fi una bună; alții folosesc termeni și mai duri și poate că au dreptate să o facă.
După ce a venit în vizită la București, Zelenski a refuzat să implementeze promisiunile făcute aici – soarta părintelui Mihail Jar rămâne în continuare una incertă, predarea în limba română în școlile din Cernăuți este pe mai departe interzisă, bisericile noastre ortodoxe sunt atacate de mardeiașii Kievului.
Și toate astea, pentru că Zelenski și șleahta din jurul său refuză să înțeleagă ce înseamnă comuniunea cu oameni de alte confesiuni sau identități naționale.
Dar, în același timp, clovnul pus să joace rol de președinte are tupeul să ceară integrarea în Uniunea Europeană; unde a văzut Zelenski în UE minorități masacrate, de cere să fie primit și el!?

România nu are niciun cuvânt de spus
În anii ’90, imediat după căderea comunismului în Europa de Est, Iugoslavia s-a fărâmițat. Mulți spun că alții au aprins fitilul, unii chiar pun degetul pe hartă, dar cert este că, după 30 de ani, statele naționale nou-apărute au început să prospere, sunt integrate european și euro-atlantic; Croația și Slovenia joacă în altă ligă, acolo unde Ucraina lui Zelenski poate doar visa.

Fărâmițarea Iugoslaviei mai este și acum văzută ca o dramă la Belgrad, dar pentru Zagreb, de exemplu, reprezintă libertatea așteptată de generații.
Iar alternativa ar fi fost, la cum se trăiește în Balcani, „Donbasul” din prezent.
Ucraina nu mai există așa cum o știam și nici nu se va întoarce vreodată la vechile granițe; realitatea bate filmul, iar istoria confirmă că, acolo unde bocancul „roșu” calcă, urma greu se mai șterge.
Pe de altă parte, trebuie spus că lui Volodimir Zelenski i s-a arătat pisica prin refuzul acordării ajutorului atât de așteptat.
SUA au închis robinetul, Germania n-are de unde, Marea Britanie nu mișcă decât atât cât îi permite lesa americană. Soluția împărțirii Ucrainei în două – de Est și de Vest – nu mai este de actualitate.
Surse din intelligence-ul militar spun că pe masa cancelariilor occidentale a ajuns să fie analizat un alt scenariu, cel iugoslav, în care regiunile istorice anexate Ucrainei de Moscova sovietică își vor câștiga independența. Nu se ia în calcul revenirea la „patria mamă”, ci se merge pe modelul „Kosovo”, o autodeterminare a popoarelor care locuiesc în zonele respective.
Și, cel mai important aspect, Rusia pare de acord cu scenariul „Iugoslavia”, care ar aduce încetarea ostilităților armate și demararea unor negocieri/discuții definitive pentru rezolvarea problemei ucrainene.
Dintre vecini, Ungaria chiar insistă pentru asta, mai cu seamă că s-ar rezolva situația etnicilor maghiari din regiunea Transcarpatia.
Situația Poloniei nu poate fi nici ea departe, având în vedere că Varșovia a pierdut Liovul și alte orașe la formarea statului Ucraina.
România încă așteaptă să i se scrie pe hârtie ce răspuns trebuie să dea. Punctul de vedere al Palatului Cotroceni oricum nu mai contează, cel puțin nu de când Klaus Iohannis a îndrăznit să sfideze ordinea mondială stabilită de SUA și și-a anunțat dorința de a fi el numit viitorul secretar general al NATO, deși americanii l-au anunțat, cu mult înainte, pe olandezul Mark Rutte ca fiind alesul lor.
Cu escaladarea situației în Orientul Mijlociu (Iranul a dat șah Israelului testând cu rachete și drone apărarea Tel Avivului și reacția SUA) pe tablă, chestiunea „Ucraina” a devenit prioritatea numărul 4 pentru Washington, primele trei locuri fiind ocupate, în ordine, de 1. Israel, 2. Israel, 3. Israel.
Zelenski a devenit indezirabil și nefrecventabil, cam ca Nicușor Dan și Clotilde Armand după 4 ani de joacă de-a primarii.

Autor: Nicholas Cezar
Sursa: national.ro

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.