Pur și simplu, la nivel individual, jucătorii de astăzi sunt la foarte mare distanță de valoarea unor Hagi, Lăcătuș, Gică Popescu sau Dan Petrescu”
În condițiile în care pe piața transferurilor valoarea primilor 11 români e mai mică decât valoarea primilor 2 elvețieni, nu prea mai ai ce să “comentezi” atunci când naționala obține un rezultat de egalitate cu Elveția, indiferent de circumstanțele în care a fost obținut rezultatul.
Zici sărut-mâna și atât.
Mi se pare absurd și nedrept față de actuala generație de fotbaliști că ne raportăm atât la reușitele, cât și la eșecurile lor, din perspectiva comparației cu generația de aur, aia de acum 25 de ani.
E ca și cum ai strâmba din nas la performanța remarcabilă a Ungariei de la Euro 2021, chiar dacă insuficientă pentru a ieși dintr-o grupă extrem de grea, pe motiv că în 1954 Ungaria juca finala campionatului mondial, deci Ungaria de azi e nimic prin comparație cu Ungaria din anii ’50.
Pur și simplu, la nivel individual, jucătorii de astăzi sunt la foarte mare distanță de valoarea unor Hagi, Lăcătuș, Gică Popescu sau Dan Petrescu.
Asta e.
De aceea, trebuie apreciați când fac mult cu puțin.
Iar luni seară asta au făcut, speculând relaxarea de pe finalul meciului a unui adversar mult mai puternic. Ceea ce ar trebui să înțelegem e că pentru naționala reală, din ziua de astăzi, nu aia din amintiriile noastre, calificarea la un campionat european reprezintă o mare performanță și ar trebui tratată ca atare.
Pentru că modul sănătos de a măsura performanța nu e comparația cu alții, din alte vremuri sau din alte țări, ci prin comparația dintre posibilități și rezultate.
Dacă ai obținut un rezultat bun cu posibilități mici, înseamnă că ai făcut performanță.
Invers, dacă ai obținut un rezultat mult sub posibilități, înseamnă că ai eșuat.
Dacă vreți să vedeți un eșec, nu vă uitați la meciul de aseară, când România a scos un egal chinuit cu Elveția de astăzi. Uitați-vă la mondialul din 1994, când generația de aur a pierdut cu 4-1 în fața unei Elveții mai slabe și decât Elveția de azi, și decât România de ieri.
Singurele reușite din meciul respectiv au fost golul de la mare distanță al lui Gică Hagi și schilodirea unui jucător elvețian căruia Jean Vlădoiu i-a rupt picioarele la doar un minut după intrarea în teren, motiv pentru care a și primit cartonaș roșu înainte să apuce să pună piciorul pe minge.
Atunci Iordănescu tatăl a făcut o mutare foarte proastă, acum Iordănescu fiul a făcut, de bine de rău, două mutări foarte bune.
Și totuși, la acel mondial, echipa națională a făcut cea mai mare performanță din istoria ei, care, desigur, e nimica toată dacă ne autosabotăm și ne comparăm, ca proștii, cu alții care sunt abonați la semifinalele turneelor finale ale campionatelor mondiale.
La vremea respectivă, România elimina vicecampioana mondială, astăzi chiar nu mai avem cu ce să obținem un astfel de rezultat, în timp ce Elveția a eliminat la ultimul Euro campioana mondială de la vremea respectivă și actuala vicecampioană mondială.
Una peste alta, pentru a crește, pentru a reuși să avem într-o zi mai mult, ar trebui să începem prin a învăța să (ne) apreciem și atunci când facem mult cu puțin.
Iar dacă pe piața transferurilor primul 11 valorează mai puțin decât primii doi elvețieni, poate că publicul, cel de-al doisprezecelea jucător, cum se spune, ar trebui să contribuie și el mai mult, să pună mai mult suflet – cum sper să facă la meciurile decisive din toamnă, de la București – în loc să strâmbe din nas și să bage strâmbe chiar și când naționala face miracole.
Dacă jucam semifinala cu Brazilia în 94 și obțineam același rezultat, în exact aceleași condiții, toată lumea ar fi vorbit de rezistența eroică a românilor în fața unui adversar mult mai puternic (și au mai fost și alte mari performanțe obținute de echipele românești în condiții similare).
Nu văd de ce tratăm altfel rezultatul de ieri seară, în condițiile în care diferența de valoare dintre România de azi și Elveția de azi e mai mare decât diferența de valoare dintre România și Brazilia de atunci.
Autor: Alexandru Rac
Sursa: facebook.com
