Home Arhiva POTENTIAL SPEOTURISTIC in zona judetului Brasov (VII) – Pestera COMANA

POTENTIAL SPEOTURISTIC in zona judetului Brasov (VII) – Pestera COMANA

Arhiva

dec. 18, 2006

0 312

Daca R. AMUNDSEN a descoperit geografic Polul Sud, atunci E. A. MARTEL in Franta si E. RACOVITA? in Romania au dezvelit “subpamantul”, un continent necunoscut al Terrei: scarile de franghie si barcutele lor artizanale au despicat cu indrazneala intunericul pesterilor.

Credinta lui L. Blaga, potrivit careia intunericul nu trebuie sa-l luminam ca sa-l putem vedea, a fost adeverita la zecimala de infaptuirile celor doi ctitori, Martel si Racovita.

Principala zestre ramasa in urma lui Racovita a fost Institutul de Speologie din Cluj, care era prevazut cu cea mai exigenta dotare stiintifica? posibila(1920), biblioteca, laborator fotografic, aparatura de specialitate si echipament de teren. Iar mai presus decat orice, erau oamenii, acei minunati pioneri ai “cuceririi intunericului”, care cu o dotare tehnica, ce ne pare acum mai mult decat precara, au muncit cu pasiune (in anul 1960 erau inventariate? cel mult 1500 pesteri in Romania, iar? azi cunoastem peste 13.000), ?transformand setea de cunoastere in stiinta, dezvoltand una dintre cele mai puternice scoli de speologie din lume.

Am redat cateva elemente din istoria speologiei ca stiinta.

Aceasta pentru a putea? completa raspunsurile la intrebarea din articolul precedent la intrebarea: Si totusi, de ce se viziteaza pesterile?

Speologia ca stiinta

SPEOS – PESTERA

LOGOS – STUDIU

Speologia – stiinta care se ocupa cu studiul complex al pesterilor, geologic, geomorfologic, hidrogeologic, microclimatologic. Se cerceteaza de asemenea unele activitati umane din pesteri si posibilitatile utilizarii lor turistice sau terapeutice.

SPEOLOG – specialist in speologie.

Carstologia se ocupa cu studiul reliefului creat de apa, prin procese fizice de modelare a rocilor carbonatice (calcare si dolomite). Cuvantul provine de la KRAS ceea ce reprezinta in Slovenia o zona calcaroasa bogata in fenomene si forme specifice cunoscute sub numele de “fenomene carstice”.

“O PESTERA PE SAPTAMANA”? astazi una din imediata apropiere a

Brasovului, putin accesibila, pe care am sa o prezint pentru valoarea sa stiintifica si de imagine a judetului Brasov.

PESTERA COMANA (sau? PESTERA DIN POIANA MANASTIRII) – ?arie naturala protejata de tip speologic

Peastera Comana, este situata in partea centrala a Muntilor Persani, amonte de satul Comana de Sus, jud. Brasov

Cai acces: D.N. 13, Brasov – Sighisoara, pe D.J. 104 pana ?n comuna Comana de Jos, de aici? pe D.C. 19 pana in satul Comana de Sus, iar de acolo pe drumul forestier ce insoteste paraul Comana;

Pestera Comana constituie drumul subteran al paraului ce isi aduna apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Pestera.

Pestera cuprinde un sistem de galerii dispus pe trei nivele, avand o dezvotare pe cca. 2500 m si o denivelare de 70 m (-40):

Ø????? Galeria Activa, dimensiuni reduse, tavane innecate, cascade, urcand prin Hornul Mare se ajunge la GALERIA ZANELOR, bogat concretionat si in GALERIA EMILIA, unde se gasesc primele macrocristale de calcit (5 – 7 cm lungime);

Ø????? Primul nivel fosil, duce la SALA BRADULUI, remarcabila prin prezenta unei stalagmite albe, imaculate inalta de 4,5 m, a scurgerilor parietale masive si a bazinelor? cu cristale sub forma de braduti. Acest nivel se termina in SALA CATEDRALEI, in a carei parte superioara s-au format coloane, stalagmite si gururi. Aici apar si primele helectite;

Ø????? Al doilea nivel fosil, la care putem ajunge prin Sala Stafiei, sau prin Sala Uriasilor, il constituie GALERIA CU EXCENTRITE (GALERIA COMORILOR), galerie cu latimi de pana la 14 m si inaltimi de 8 – 10 m, constituie partea cea mai bogat concretionara a pesterii. Aici? se gasesc speleoteme, numeroase STILOLITE, cu lungimi pana la 1,5 m, translucide si CRSTALICTITE (helictite, excentrite), cu diametrul cuprins intre 0,5 – 10 mm, sub forma de manunchiuri, compuse din cristale albe, foarte contorsionate, sau sub forma unor baghete lungi de pana la 13 – 15 cm, care cresc intr-un plan oblic? deasupra orizontalei de 45⁰. Tot aici apar CRISTALE DE ARAGONIT, sub forma unor ace de 3 – 5 cm lungime, PLANSEE SUSPENDATE, SCURGERI PARIETALE masive, coloane, stalactite si stalagmite, draperii, BAZINE CU COLOANE DE CALCIT, ETC.

Sub raport biospeologic, Pestera Comana se remarca prin prezenta amfipodului acvatic hipogen – Niphargus andropus si a liliacului troglofil sin specia Myotis myotis.

Conform Ordinului 850/2003, rezervatia Pestera Comana a fost data in custodie, clubului de speologie SILEX BRASOV (www.silex.go.ro) . Din activitatea membrilor clubului,? privind Pestera Comana, enumaram:

·??????? Prima data se intra in pestera in anul 1981, o data cu secarea naturala a lacului de la intrare;

·??????? Intre anii 1981-1982, au loc actiuni de explorare, culminate la sfarsitul anului 1982 cu ridicarea primei harti de pestera;

·??????? Castigarea premiului “EXPLORATORII “ de catre membrii clubului C.S. Silex, la editia din 1982 a manifestarii nationale SPEOSPOR, pentru cea mai mare descoperire speologica a anului;

·??????? Explorarea continua pana in anul 1994, in acest timp fiind descoperite salile COMORILOR si URIASILOR;

·??????? In anul 2004 reincep lucrarile de explorare in continuare a SALII CATEDRALEI si ridicarea topografica a hartii galeriilor explorate.

Nota: Pozele au fost facute de membrii CLUBULUI SPEOLOGIC – SILEX

?????? BRASOV

?As dori sa va urez “Drum bun!”. Dar la aceasta pestera se ajunge greu, este inchisa, iar parcurgea ei este foarte dificila si plina de “capcane”, prezinta multe pasaje foarte inguste a caror trecere o poate face doar cei cu un fizic “mai subtire”, bine antrenati, cu echipament corespunzator si obligatoriu insotiti de? cel putin unul din custozii pesterii – membru al Clubului speologic – SILEX BRASOV.

In astfel de conditii, pot sa va urez: Drum bun!

D.D.