PESTERILE ROMANIEI – POTENTIAL TURISTIC (IV)

PESTERILE ROMANIEI – POTENTIAL TURISTIC (IV)

0 141
Pesteri in Masivul Postavarul

?


Al doilea element, caracteristic pentru atmosfera subterana, este acustica sa deosebita.


Ea poate fi pusa in evidenta prin contrast, adica prin raportarea la linistea desavarsita intalnita in numeroase sectoare de galerii, fosile unde nici o picatura de apa nu tulbura stadiul evolutiv.


Despre relatia liniste absoluta – singuratate, resimtita in plin de “homo speologicus” s-a concluzionat adesea prin ajungerea la sentimentul de teama.


De aici si pana la refuzul omului de a intra in pesteri nu este decat un pas.


Realitatea infirma adesea acest lant deductiv sau, cel putin ii contrapuneun factor care-l anihileaza in mare parte si anume “dorinta de cunoastere”.


?


PESTERI DE IMPORTANAT TURISTICA DIN ROMANIA –


?


“O PESTERA PE SAPTAMANA”? astazi una din imediata apropiere a


Brasovului, accesibila pentru toti amatorii de drumeti de weekend.


?


PESTERA? LAPTELUI DE PIATRA? din MASIVUL POSTAVARUL


Imprejurimile renumitei statiuni turistice Poiana Brasov, includ in cadrul patrimoniului turistic general al zonei si cateva elemente speologice, datorate arealelor carstificate din Masivul Postavarul.


Din randul acestora face parte si Pestera Laptelui de Piatra, numita initial Pestera de Lapte, situata pe versantul nordic al Masivului Postavarul.


?Din Poiana Brasov se poate ajunge la pestera pe urmatorul traseu ( o ora si un sfert):


Pornim de la intersectia de langa restaurantul Poiana Ursului (1020 m), spre est pe drumul betonat, marcat cu triunghi albastru si cruce rosie, pana la fosta “cariera”, pe care o ocolim prin stanga. De aici incepe marcajul pe banda galbena (urcus pieptis) pana in Poina Drester (1300 m). Continuam drumul spre dreapta (nord) pe poteca marcata cu punct albastru. La 15 minute de Poiana Drester ajungem in dreptul intrarii in pestera (1350 m )


Pestera este alcatuita dintr-o galerie majora, avand latimi de 14 – 20 m, cca 175 m lungime si inaltimi cuprinse intre 3 si 6 m. Morfologia tectono – gravitationala iese in evidenta prin numeroasele blocuri, unele de mari dimensiuni, prabusite din tavan.


Dar principalul atribut al cavitatii deriva din depozitele grosiere de “montmilch”, adica o asociatie de diferite minerale (calcit peste 90%, lublinit, huntit sau hidromagnezit) cu o consistenta asemanatoare cu “iaurtul”, de culoare in general alba, depusa pe peretii pesterii, care acopera o suprafata extinsa (exceptand zona intrarii si diverticolul din dreapta acesteia).


Albul imaculat al acestui montmilch se conserva doar acolo unde el nu a fost afectat de catre vizitatorii pesterii, nu totdeana preocupati de protectia ei. Astfel numele multora le putem citi pe hlamida alba a scurgerilor parietale, neplacuta marturie privind lipsa celui mai elementar respect fata de natura.


Daca veti alege sa vizitati acesat pestera in anotimpul rece (ceva mai rece decat cel din aceste zile), veti avea posibilitatea sa vedeti la intrarea ei, ca o consecinta a microclimatului local, frumoase stalagmite de gheata.


?ATENTIE – far? surs? de lumin? se poate p?trunde cca 20 m, mai departe, fara lumina, nu va sfatuiesc sa inaintati.


Drum bun!


D.D.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.