Orientul a luat foc

Orientul a luat foc

0 47

Iranul a ripostat după ce ambasada sa din Damasc a fost bombardată de către israelieni. Mișcarea Iranului rimează însă teribil cu începutul conflictului din Ucraina. 
Dacă mai țineți minte, inițial SUA au anunțat că Rusia urmează să atace la o anumită dată. Rușii au contrazis informația americană, după care au făcut mișcări contrare, de aparentă retragere a forțelor lor militare care tocmai ce terminaseră un exercițiu. În ziua în care americanii „prevăzuseră” atacul iminent, Zaharova a ieșit cu un mesaj batjocoritor, ceva de genul „să ne anunțați în avans când mai aveți astfel de viziuni ca să știm când să ne programăm și noi concediile”. La două zile după declarația Zaharovei, Moscova a adoptat o strategie de relaxare, după care a atacat în forță.
Să punem acum în oglindă ceea ce s-a întâmplat în Iran. Inițial SUA au pus diagnosticul că Iranul va ataca în 24 de ore, Iranul s-a prefăcut că se pregătește din punct de vedere defensiv, la un moment dat oprind chiar și toate zborurile, după care alaltăieri a relaxat condițiile, jucând rolul resemnatului. De atacat au atacat acum, la scară, lovind fără milă. 
Atacul a fost unul complex: iranienii au mixat drone cu rachete balistice. Dronele au fost menite momirii Iron Dome, în timp ce rachetele balistice au avut rolul de penetrare adâncă. De menționat este faptul că, pentru apărarea Israelului, au sărit atât SUA cât și Iordania. De altfel, SUA instalse o perdea de baterii Patriot în afara Isarelului(Iordania, Arabia Saudită, etc.). Toate aceste baterii au lucrat la unison cu cele ale Israelului. Și aici vine partea rușinoasă deoarece încă odată bateriile Patriot s-au dovedit a fi eșecuri absolute, incapabile de luptă reală. 
Netaniahu spune că antiaeriana israeliană a doborât 90% dintre vehicule și rachete. Din acest punct de vedere, comunicatele IDF și ale oficialilor israelieni par făcute cu copy&paste după cele ucrainene. Clipurile video și informațiile de la fața locului sunt cât se poate de clare. Iranul a lovit zone rezidențiale specifice și alte ținte ale Israelului. Esențială a fost însă lovirea bazei aeriene din deșertul Negev, unde șapte rachete balistice(conform celor apropiați de Israel, 15 bucăți conform, surselor apropiate de Iran) au lovit baza. Totul se vede clar. De menționat e că zona este una ultra-strategică pentru Israel întrucât la o aruncătură de băț se află instalațiile și laboratoarele nucleare din Dimona. Simplul fapt că acolo au ajuns rachete arată limpede că narativul pe care-l susține Israelul este fals. 
Iranul a invocat dreptul său la auto-apărare, dat fiind faptul că i-a fost atacată ambasada din Damasc, fapt fără precedent până acum. Dacă vă gândiți că pulverizarea ambasadei Chinei de la Belgrad în timpul conflictului iugoslav a fost o mișcare similară, trebuie totuși să înțelegeți că SUA au declarat atunci, atât oficial cât și pe canalele diplomatice specifice, că bombardarea ambasadei Chinei a fost strict o eroare. De data aceasta Israelul a atacat fără justificare Ambasada din Damasc, provocând daune care nu aveau cum să nu aibă repercusiuni. 
Iranul a atacat asumat, de pe teritoriul său, ignorând amenințările israeliene. De asemenea, iranienii au avertizat Iordania să nu se mai implice în conflict. Și abia de aici începe regruparea geopolitică din Orient. În primul rând, Rusia a avertizat SUA că dacă se vor implica în conflict împotriva Iranului, Rusia va sprijini cauza iraniană. Declarația ar trebui să vă dea o transpirație rece pe șira spinării întrucât înțelegeți despre ce poate fi vorba. 
SUA a convocat G-7, în timp ce Israelul s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU. E clar că cele două entități acționează corelat. Însă nu e foarte sigur că SUA vor ca evenimentele să degenereze. De altfel abia de aici încep problemele cu adevărat grave. 

O degenerare a situației va duce la închiderea strâmtorii Hormuz. Aici intrăm abrupt pe teritoriul economic. Piața instrumentelor derivate, estimată a avea o dimensiune de 1.2 cvadrilioane riscă să pice. Această piață este un imens instrument de manipulare care trage anual profituri de peste 1 trilion de dolari. Atenție, este o sumă estimativă rezultată doar din manipulările de preț. În această piață imensă, dimensiunea derivativelor pe petrol este de minim 100 trilioane. Suma avansată este una aproximată în jos, cu o marjă destul de mare de eroare. Dacă se va dovedi că dimensiunea derivativelor pe petrol este de 300 sau 400 de trilioane nu m-ar surprinde! 
Ei bine, în cazul unui defect masiv pe piața petrolului această piață explodează deteriorând toate economiile lumii, dar pe cea americană în primul rând. Cum stă situația acum? Rușii au contractat puternic producția, iar iranienii e greu de crezut că vor mai ieși cu ceva. Petrolul din Orientul apropiat e dependent de Strâmtoarea Hormuz. Mai aveți ceva de adăugat? Desigur, nu. Vi se pare suficient pentru a vorbi despre o defecțiune a pieței mondiale de petrol? Cred că, în mod evident, răspunsul este afirmativ. 
Într-o discuție recentă, cineva îmi spunea că se teme de o cotație a petrolului de peste 150$ pe baril. În acel context i-am spus că temerea sa ar trebui să înceapă cu o cotație de peste 500$ pe baril. În actualele condiții, o cotație de peste 1000$ pe baril nu este de neconceput. Nu, nu am greșit cu un zero! O mie de dolari barilul, rețineți! 

Fac o paranteză spunând că la noi, într-un experiment derulat prin intermediul securiștilor de la Digi, lumea s-a înghesuit la pompe deoarece se temeau de un preț de 10 lei pe litrul de benzină sau motorină. Ei bine, gândiți-vă cum ar arăta lucrurile la un preț de 100 lei pe litru! Nu credeți? Gândiți-vă dacă sunteți pregătiți pentru așa ceva și luați-vă măsurile din timp!
Ne reîntoarcem înțelegând că o distorsionare atât de masivă a prețului ar conduce la accidente atomice pe piața derivativelor, cufundând realmente SUA în întuneric. Despre Uniunea Europeană nu mai vorbesc deoarece înțelegeți că aici se va stinge iremediabil lumina. Nu vreau să par catastrofist, dar vă spun că în actualul context economic în care absolut totul e fals, dezastre economice precum cel care a condus la Marea Criză din 1929 sau la dezastrul urmat de crahul din 1933 care-a scufundat Republica de la Weimar vor părea evenimente de fapt divers pe lângă amploarea rezultată din explozia pieței derivativelor!
În aceste condiții puteți fi convinși că SUA – aflată în plin proces electoral – nici nu poate concepe să cupleze la nebunia lui Netaniahu. Doar că s-ar putea să nu poată ieși din situație. 
Informațiile din  zonă spun că Iranul ar fi înarmat cu arme avansate forțele apropiate: Hezbollah, Siria, dar și pe rebelii Houti din Yemen. De altfel, zilele trecute am văzut o mișcare interesantă, în care o navă franțuzească a părăsit Marea Roșie de teamă să nu fie surprinsă de un atac de-al houtiților. În același timp, atât Rusia cât și China sunt pregătite să livreze regimului de la Teheran armament avansat anti-navă, care va face absolut imposibilă deblocarea strâmtorii Hormuz de către US Navy. În ciuda publicității, niciuna dintre navele lor nu pot face față acestui armament!
De aceea, intrarea SUA în război de partea Israelului s-ar putea să fie extrem de problematică. Oricum, situația se complică inclusiv în statele tradițional aliate ale SUA. De exemplu, în Iordania, regimul a întins coarda la maxim. Până acum combătea verbal acțiunile Israelului, dar nu știu cât de mult va mai putea face actualul tango în condițiile în care țara e plină de palestinieni care caută răzbunarea. Cum armata iordaniană acționează vădit de partea Israelului, s-ar putea ca întreaga populație să se întoarcă împotriva conducerii, în ciuda stabilității afișate. La fel stau lucrurile și în Arabia Saudită și în alte state din zona Golfului. De altfel nici măcar aceste conduceri nu acționează cu sufletul în favoarea americanilor, ci mai mult obligate. De aceea, în cazul unui conflict extins s-ar putea să vedem poziționări de neimaginat. Însă, fără a lua în considerare factorul surpriză, este de așteptat o poziționare neutră, fiecare țară refuzând să permită tranzitul sau atacul de pe teritoriul său. 

Însă va fi extrem de interesantă poziția Turciei. Abia acum înțelegem ecoul geopolitic al manipulării alegerilor de acolo și poziția destul de fragilă a lui Erdogan. Este de așteptat creșterea puternică a propagandei anti-Erdogan, ajutarea pe căi obscure a administrațiilor câștigate de opoziție, astfel încât să se reușească cucerirea rapidă a țării de către forțele pro-SUA/NATO. La cum arată lucrurile, pentru scurtarea evenimentelor, este posibil să vedem inclusiv o nouă tentativă de lovitură de stat. Asta deoarece, în caz contrar, implicarea Turciei împotriva Israelului ar putea înclina hotărâtor soarta războiului de acolo, fapt care ar conduce la o cădere ireversibilă a SUA. 
Pe moment evenimentele sunt la început. E clar că evenimentele menționate au trecut într-o umbră absolută ceea ce se întâmplă în Ucraina. Nu exclud posibilitatea ca SUA să încerce folosirea actualei situații pentru retragerea pe șest de acolo și pentru o înțelegere cu rușii astfel încât să pară că și ucrainenii ar fi câștigat ceva. Rusia însă este hotărâtă să-și adjudece cel puțin estul și sudul Ucrainei, astfel încât s-ar putea să vedem ceva foarte interesant. Dacă vă întrebați ce se va întâmpla cu restul Ucrainei, ei bine, acolo s-ar putea să vedem ceva extrem de interesant. Cum populația locală nu prea mai e, rămâne ca alte populații să contribuie la reversarea situației, iar dacă punem în balanță niște garanții de securitate acordate atât de Rusia cât și de Occident, e posibil să experimentăm scenariul refuzat de dinaintea Primului Război Mondial. 

Autor: Dan Diaconu
Sursa: trenduri.blogspot.com

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.