Organizaţii revizioniste în Ungaria de azi; Pericolul nationalismului extremist!

Organizaţii revizioniste în Ungaria de azi; Pericolul nationalismului extremist!

0 321

Examinând actuala organizare de resuscitare a mişcării revizioniste maghiare, structuri de specialitate au desprins două linii directoare in politica Budapestei: pe de o parte  tactica prevenirii crizelor interne , pe cat posibil , …nu de catre statu quo-ul european actual ( care „impune” moderaţie) iar pe de altă parte sunt reluate  discret metode de constringere practicate între cele două războaie mondiale! 

Se înţelege că această orientare  este diferit aplicată pe cele trei „câmpuri” de bătaie: în Ungaria; în emigraţia ungară occidentala ; si (cu, incredibila obraznicie!) folosirea de presiuni directe în teritoriile vecine, asa- zis „recuperabile”!! 
Conducerea politica a Ungariei, scapata de constrangerile internaţionalismului socialisttrece spre faza organizării aproape pe fatza a mişcării neorevizioniste. 
Judecând experienţa ultimilor ani, organizarea … dincolo de granitze a unor formaţii revizioniste  este  tactic orientata direct spre si  pentru întreţinerea presiunii / atmosferei revizioniste. 

Conducerea politică  maghiara a  instituit  organe guvernamentale, Comitete interministeriale, sau la nivelul de coordonare al Cabinetului premierului ori ale fostelor Oficii de refugiaţi  ţinând de Ministerul de Interne,acestea organizând „integrarea refugiaţilor” în mişcarea neorevizionistă, şi implicarea acestei doctrine „autonomiste” intre minoritarii secui şi maghiarii din Transilvania.
În intenţiile actualei conduceri de dreapta ungare se întrevede perfecţionarea  unui departament care să se ocupe de problema minorităţilor  ungare de peste hotare.!!  
După mintea politicienilor de la Budapesta, s-ar impune un organ de… control al aplicării prevederilor din tratatele care urmează a fi încheiate cu statele vecine. Dacă, prin absurd, ţările în cauză ar accepta enormitatea unor asemenea supra-tratate, se poate anticipa ce şanse frumoase ar avea partea ungară de… a căuta nod în papură şi de a se lamenta încontinuu în forurile internaţionale….pe lânga fundaţiile care au în program susţinerea materială a acelor acţiuni de promovare a revizionismului.(cum a fost,de exemplu,acapararea Cimitirului de la Valea Uzului,socotit punct de „granita” al fostului Regat ungar !

Cel mai vechi „combatant” este Institutul Pál Teleki, fondat de acelaşi Teleki, părintele Ligii Revizioniste Ungare şi care, în calitate de prim-ministru, a condus în 1940 capararea Ardealului de Nord.Se stie, Institutul a funcţionat si în perioada 1940 – 1987 în cadrul Institutului de Ştiinţe Ardelene, ca în prezent să facă parte din Institutul de ştiinţe istorice…al Academiei !! Obiectivul, identic cu cel al Institutului de sociografie, înfiinţat în 1926 de acelaşi Teleki, iar institutia horthysta a rămas cu scop  neschimbat :fundamentarea ştiinţifică a necesităţii revizuirii hotarelor stabilite la Trianon. Colaboratorii acestui institut  revizionist au scos, sub egida Academiei o Istorie contrafacuta a Transilvaniei o lucrare tendenţioasă şi jignitoare la adresa poporului român.
Apoi, Fundaţia Bethlen, alt sprijin de nădejde al revizionismului ungar,  acorda stipendii  fiecărui refugiat din Transilvania câte 300 de forinţi pentru cumpărarea unor materiale naţionalist-şovine.
Ce sa mai spunem despre pastorul László Tőkés – complet compromis si in Romania si in Ungaria – a primit anual  70.000 de forinţi pentru ”activitate meritorie”.O activitate para-revizionistă depun şifostele Servicii de ajutorare a refugiaţilor din Transilvania, care funcţionează în continuare in cadrul parohiilor reformate din Budapesta, Debreţin, Miskolc, Gyula, Seghedin, Pécs, Rózsaly şi Kecskemét.

Comparând atitudinea clerului catolic, oarecum, mai apolitic, cu cea ultra-agresiva a pastorilor reformaţi, apare clară virulenţa revizionistă a acestora din urmă.În spiritul colaborării mai stranse dintre vechea emigraţie şi ţara-mamă, au fost înființate și câteva fundaţii finanţate şi dirijate de Statul maghiar prin membrii emigraţiei şi care operează în mediul cultural-politic din Estul Ungariei.
Acestea sunt tot atâtea instrumente eficace în pregatire a climatului social din ţară. pentru o eventuală modificare a statu quo-ului national actual. 
Fundaţia Soros, la inceput tot pe lângă Academia Ungară de Ştiinţe, 
finanţează, de exemplu, revista refugiaţilor din Transilvania Erdélyi Tudositások (Informaţii despre Transilvania) sau Fundaţia Péter Erzsébet, apărută cu câţiva ani înainte de 1989.
Din iniţiativa unei unguroaice de la Cluj, stabilită în Statele Unite, pentru premierea actorilor…. progresisti din Ungaria si Romania. Aceasta şi-a extins terenul de activitate şi va acorda sub numele de ”Trianon” premii unor actori din provinciile ”recuperabile” cum este Transilvania. Cu Ucraina, de exemplu, n-ar indrazni…

Unic prin profilul său este Magyarságkutató Csoport (Grupul pentru cercetarea ungurimii), o instituţie specializată în studiul interdisciplinar al condiţiilor sociale şi culturale în care trăiesc ungurii de peste hotare. Moştenitoare spirituală a uneiinstituţii horthyste înfiinţată în 1940 şi intitulată Magyarságtudományi Intézet (Institutul pentru ştiinţa ungurimii),  se ocupă în fond tot de argumentarea ştiinţifică a… prezenţei milenare a ungurilor pe tot întinsul Bazinului carpato-dunărean.Este o „idee fixa,” dar asta e… Forţând prin metode de o îndoielnică probitate ştiinţifică dezvoltarea culturilor provenite din  stepele  euro-asiatice, binecunoscute pentru sincretismul lor derutant, istoricii acestei instituţii revizioniste au creat…  pestriţul amestec al triburilor invadatoare ugro-turco-başchire, (cu miros ungro-finic!), adica un … autentic popor ungur! Si care, potrivit teoriei lor revizioniste, ar fi ocupat… ”întinderile pustii” ale Pannoniei şi Transilvaniei. Cum ? Au forțat o asimilare specifica „populatiilor calare” aproape  o mie de ani, agasand atat popoarele în mijlocul cărora locuiau, cat şi micul popor ungur de astăzi, rezultatul acestui  amestec haotic.

Din statisticile ungureşti reiese că numai între 1850 şi 1910 numărul slavilor, germanilor, românilor şi evreilor asimilaţi depăşea cu mult numărul de două milioaneCăutarea urmelor maghiarilor în aceste condiţii nu poate să urmărească decât un scop politic şi anume acela de a fundamenta ”ştiinţific”,adica pretentia de stăpânire   ungară asupra teritoriilor unificate  în state naţionale.
Numai și dacă luăm în discuție populația capitalei Ungariei de azi, Budapesta, vom trage câteva concluzii cine sunt în realitate revizioniștii. 
Prima atestare a orașului cu numele Pest, este din 1148. În perioada secolul XI-secolul XIII, Pesta a devenit un împortant centru comercial, având o populație majoritară slavă și bulgară, dar încet schimbându-se în majoritate germană.
Din secolul XII este fortificată cu zid,si primește diplomă de la Andrei al II-lea,abia din  1230 devenind astfel oraș liber. Este distrus în timpul invaziei tătare, dar a fost reconstruit.
Din pacate Pesta în perioada otomană,avea bisericile transformate în moschei, si a pierdut repede importanța comercială anterioară.
La 2 septembrie 1686, după mai multe încercări eșuate, Habsburgii, cu conducerea lui Carol al V-lea de Lorena au eliberat orașele Pesta și Buda, dar cu prețul distrugerii celor două orașe și cu moartea aproape în totalitate a populației !!   
De la eliberarea de sub ocupația otomană până la unificare: orașele Buda și Pesta s’au refăcut după ocupație, in secolul XVIII locuitorii celor două orașe (Pesta și Buda) reajungand în jur de 20-24.000 persoane, iar după 100 de ani, la 150.000.
În această perioadă Pesta, mulțumită indeosebi comercianților aromâni si sud-dunăreni  sârbi și evrei, a ajuns centrul comercial al țării. Componența etnică a populației era foarte diversă, cuprinzând numeroși germani, maghiari, sârbi, evrei și în procent mai mic, de greci aromani și slovaci.În această perioadă populația Pestei era dublul populației din Buda
În martie 1838 o mare parte a Pestei a fost inundată de Dunăre; actuala înfățișare a Pestei se datorează reconstrucției de după aceste inundații.
Din evul mediu și până în secolul al XIX-leapopulația orașului a fost alcătuită în principal din meșteșugari germani din Ungaria.
La  recensamint au fost înregistrați 27.939 locuitori, dintre care 64,9% germani. După alte surse, între 1847–1851 erau deja 106.000 locuitori.
De la primii paşi, din 1926, ai mentorului revizionismului, groful Pál Teleki, şi până astăzi nimic nu s’a schimbat: Tot… ”drepturile istorice” sunt plasate în prim plan, iar caracterul minoritar al ungurilor din provinciile aparţinând ţărilor limitrofe este neglijat cu desăvârşire.

Fără a forma o unitate organizatorică distinctă, activitatea pro-revizionistă integrată în programele facultăţilor este de asemenea o metodă eficace de cercetare şi argumentare ”ştiinţifică” a acestei doctrine. Aceste programe, dirijate central şi având un caracter interdisciplinar, au trecut, în anii 1987 – 1988, de la analiza marxistă a fenomenului social-economic-politic ungar, la… examinarea si „trezirea”ungurimii rămase în afara hotarelor prin pacea de la Paris, din 1946-1947.
Deşi orientarea fatzis pro-revizionistă a acestor colective de cercetare este de dată mai veche, prima ieşire brutală o găsim dupa consolidarea liderului maxim,Orban Viktor . Aici sunt etalate în pur spirit iredentist, o sumedenie de date despre situaţia minorităţii ungare din Slovacia, Romania, Ucraina, Serbia, Slovacia…
În amplul raport despre România  după înşirarea unor date inexacte şi manipulate, se analizează ..tot politica falsa de asa zisa ”deznaţionalizare”
faţă de minoritatea secuiască şi maghiară. 
Se încearcă apoi să se dovedească prin interpretarea tendenţioasă a legilor şi documentelor oficiale româneşti gradul de discriminare la care este supusă minoritatea maghiară.
Sunt promovate şi manifestări episodice,  tabere, conferinţe, tradiţionale în viaţa culturală a societăţii ungare, Complexitatea şi virulenţa mişcării revizioniste  în etapa prezentă, reactualizează rolul jucat de formaţiunile paramilitare horthyste.

Ideologia de bază a acestor hoarde, care a fost refacerea imperiului Sfântului Ştefan, şi  terorizarea populaţiei nemaghiare a teritoriilor anexate între 1938 – 1941 de către Ungaria.Pericolul este real si impune î societăţii româneşti un imperios şi permanent memento.
În lumina acestui trecut, apreciem, ca negativa si periculoasa agitaţia şovin-separatistă înregistrată în sînul minorităţii secuieşti şi maghiare  şi  socotim ca o consecinţă directă a instigaţiei ”turiştilor” din Ungaria, sunt urmasi acestor vrednici urmaşi ai gărzilor zdrenţăroşilor.
Descrierea sumară a activităţii neorevizioniste din Ungaria dă o idee asupra intensităţii efortului depus precum şi asupra felului cum este  integrată această mişcare în mecanismul politic al statului vecin şi în viaţa culturală a societăţii maghiare.Am văzut că revizionismul ungar a fost timp de peste 35 de ani temperat de către conducerea marxistă a statului, mişcarea fiind constrânsă la activitate subterană, conspirativă. 
Cu totul alta a fost evoluţia revizionismului, în această perioadă, Sute şi sute de mii dintre refugiaţii de după cel de-al doilea război mondial purtau în ei un aliaj de anticomunism şi naţionalism-şovin cu implicaţia revizionistă de rigoare.
În consecinţă, după pacea de la Paris din 1947, asistăm la o puternică recrudescenţă a iredentismului şi la o reorganizare energică a mişcării. Dacă aruncăm o privire de ansamblu asupra emigraţiei ungare vedem că ea este rezultatul unor straturi suprapuse în decursul deceniilor şi se configurează în prezent conform motivelor care au obligat membrii ei să părăsească ţara.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.