Oare când se va ști câte funcții sunt în plata din bani publici?
De când e Coaliția la putere, au fost vehiculate cu nonșalanță „amenințări” repetate cu reforma statului sau a administrației. Cu toate că au fost lansate de cei doi șefi succesivi ai Executivului, Nicolae Ciuca și Marcel Ciolacu, nu s-a întreprins nimic pentru implementarea unor reforme structurale în domeniul pomenit.
Arhitectura instituțională a statului român este, de prea mult timp, extrem de stufoasă.
Guvernul României, structurat pe 27 de ministere și „talonat” de vreo 200 de secretari de stat, nu a fost atins nici macar cu o pană… La fel și pletora de agenții sau autorități publice!
Spre comparație, guvernele din SUA și Germania au în compunere abia câte 15 ministere.
Franta, la randu-i, dispune de un guvern alcătuit din doar 19 ministere.
Imensa Chină e administrată de numai 21 de ministere.
Să reținem și faptul că acum douăzeci de ani aparatul bugetar al României era alcătuit din 800.000 de persoane,pe când acum acesta este mai numeros cu 500.000 de lucrători, ajungând să fie deservit, per total, de aproape 1.300.000 de slujbași. Din care peste 750.000 aflandu-se la „Centru”!
Precedentul titular de la Finanțe se arătase uimit de cei 16.000 de ordonatori de credite din zona bugetară și de faptul că nu se știe exact câte funcții sunt în plata din bani publici.
Iată, fără dubii, un tablou copleșitor în ansamblu.
„Reforma administrativă” invocată cu emfază și de actualul premier la preluarea postului s-a soldat doar cu reducerea a opt posturi la Ministerul Muncii și a câtorva la Secretariatul General al Guvernului. In rest, naftalină!
Pe întreg anul 2023, însă, au mai fost operate, în sectorul public, încă vreo 14.000 de noi angajari… Mai cu seamă la nivel central!
În mod sigur, decidentii noștri politici sunt cu capul în nori și nu pricep sau nu vor să priceapă care sunt cauzele pentru care deficitul bugetar e atât de greu de redus sau de ce datoria publica a Romaniei a trecut usor de 150 miliarde de euro!
Toma Pirau
