LIBRIS aduce cartea, noi o rasfoim

LIBRIS aduce cartea, noi o rasfoim

0 157

Plansul lui Nietzsche – Irvin D. Yalom


Viena fin de siecle ramane una dintre cele mai fecunde atmosfere intelectuale pe care le-au intretinut capitalele europene de-a lungul istoriei lor. Desi infestat pe alocuri de prejudecati si discriminari grele de consecinte, precum fobiile antisemite ce afectau inalta societate, solul vienez a fost mereu propice unor germeni ce n-ar fi putut ecloza in alte medii. Cel care se dezvolta intre paginile cartii lui Irvin D. Yalom este psihanaliza, o pseudostiinta care nu capatase inca pe deplin girul comunitatii medicale dar sedusese cu teoriile sale dezinhibate intreaga lume artistica. Noii preoti ai acestui cult la care era de bonton sa i te inchini se numesc medicul Joseph Breuer si cel mai faimos discipol al sau, harazit unei celebritati mondiale, Sigmund Freud. Pe divanul acestora, pe care se intinsesera deja personaje celebre si cat se poate de reale, intriga tesuta de autor il aduce pe filozoful, inca necunoscut pe atunci, Friedrich Nietzsche. Postura de pacient al celor doi psihanalisti nu frizeaza atat de tare fictiunea pura pe cat pare la prima vedere; imaginatia febrila a lui Nietzsche, care se pregatea sa nasca supraomul si viziunile apocaliptice cunoscute, era suficient de bantuita de fantasme cat sa motiveze o sedinta de psihanaliza. Sondarea inconstientului celui mai vulcanic filozof al vremii, pe care Breuer o incepe cu mii de precautii pentru a se lasa apoi prins in vertijul investigatiei, aduce la lumina pasiunea devoratoare pentru femeie, un secret pe care umanitatea masculina il deghizeaza sub cele mai ingenioase forme din zorii existentei. Pacient si medic, inversandu-si rolurile intr-o sarabanda derutanta, alcatuiesc doua dintre laturile suferinde, pe care vine sa le completeze terapeutic aristocrata scriitoare Lou Andreas-Salome, viitoarea confidenta si discipol al lui Freud, formand triunghiul amoros, le menage a trois, sau, asa cum plastic spune autorul prin gura Salomeei, „nesfanta Treime”.


?


Al doilea Graal – Boris Von Smercek


Odata cu publicarea fulgerator de celebrului roman „Codul lui Da Vinci”, ajuns la cote de vanzari dincolo de cele mai optimiste previziuni ale editorului, controversatul Dan Brown a deschis un univers de explorat si un apetit de lectura nebanuit. Pentru multa vreme de acum incolo, cuvintele „cod”, „Graal”, „criptare”, „manuscris misterios”, „Vatican” nu vor mai lipsi de pe coperta unui roman care viseaza la glorie instantanee. Graalul va face reteta, cel putin inca o perioada buna de acum incolo. Indiferent ca este cupa in care Iosif din Arimateea a cules sangele Mantuitorului rastignit pe cruce sau devine, asa cum seducator a facut-o sub pana dibace a lui Brown, nu un simplu obiect, ci de-a dreptul o fiinta. Nu una oarecare ci, printr-o metamorfoza suspecta de blasfemie, Maria Magdalena, femeia destrabalata pe care o pomeneste Scriptura, dar si iubita si mama copilului lui Christos, dezvaluita de evangheliile apocrife si, pe urmele lor pergamentoase, de Dan Brown.


De data aceasta, Graalul este cautat in Arabia, vrand parca sa aminteasca lumii radacinile legendei Pocalului Sfant, mai orientale decat este dispusa sa admita comunitatea crestina. Un parcurs pe care Boris Von Smercek il incepe in Scotia, la intrunirea sangeroasa a?Ordinului Sabia Crestata, ce descinde din cruciatii medievali, pentru a-l sfarsi in interioarele exotice si misterioase ale palatului unui seic, dupa o incursiune cu suspans pe continentul african.

Vifor Rotar

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.