Februarie – luna lui Făurar sau „luna lupilor”!

Februarie – luna lui Făurar sau „luna lupilor”!

0 52

„Faurar” sau „luna lupilor” era considerata a fi o luna deosebit de nemiloasa, venind cu geruri si viscole mari. In traditia populara se spune ca in februarie, doua saptamani ingheata tot, iar in urmatoarele doua se dezgheata. Denumirea populara „Faurar”, sugera momentul inceperii pregatirilor pentru muncile agricole si nu numai, cand oamenii luau la reparat uneltele sau isi faureau altele pentru luna urmatoare cand incepea anul agricol.
Februarie este ultima luna a calendarului roman (cu inceput de an la 1 martie) si luna a doua a calendarului iulian si gregorian (cu inceput de an la 1 ianuarie), avand 28 de zile, iar in an bisect, 29.
Ziua are 11 ore, iar noaptea 13.
Pentru ca are numai 28 de zile (29 in anii bisecti) Faur este considerat fratele cel mai mic al lunilor anului.
Timpul reflecta capriciile copilului Faur: cand ride si zimbeste este frumos, cand plinge bate viscol, cind e suparat da ger de crapa pietrele.
In cursul lunii acesteia se incheiau sezatorile si impreuna cu acestea distractiile tinerilor din serile si noptile lungi de iarna.
Denumirea populara a lunii februarie este legata de mesterii fauri, lucratori ai fierului, care pregateau uneltele de munca, ascuteau sau confectionau fiarele sau cutitele de plug inainte de deschiderea sezonului agrar. Acum se incheiau, de obicei, sezatorile si, o data cu ele, distractiile tinerilor din serile si noptile lungi de iarna.
Peisajul spiritual al satului romanesc cuprindea un mare numar de sarbatori religioase si populare. Iata cateva dintre ele: Intampinarea Domnului, Sf. Toader, Martirii de Iarna, Trif Nebunul, Ziua Omizilor, Ziua Ursului, Sf. Haralambie, Mosii de iarna.
Apropierea sezonului agrar aducea in prim plan preocuparile agrare: ingrijirea vitelor de munca; repararea uneltelor; pregatirea semintelor pentru semanat, etc.
Linistea si odihna in sat erau aduse de reprezentarile hipomorfe, Caii lui Sintoader, feciori voinici si frumosi dar cu coada de cal in pantaloni si cu copite de cai in opinci, care intrau in sezatoare, luau fetele la joc, zburau cu ele in inaltul cerului, de unde le-ar fi lasat sa cada.
Batranii spun ca luna februarie a fost intotdeauna o luna capricioasa si rea.
E suparata si vitrega deoarece i s-au „repartizat” cele mai putine zile.
Pe de alta parte, luna februarie este si cea care marcheaza inceputul sfarsitului iernii: „Februarie doboara iarna„, se spune in unele zone.

* * *

In traditia populara, luna februarie incepe cu Martinii de iarna (1-3 februarie), divinitati preistorice dedicate ursilor. Cel mai puternic este Martinul cel mare, sarbatorit pe 2 (Stretenia sau Ziua Ursului). In aceasta zi, se spune ca ursul iese din barlog ca sa isi priveasca umbra pe zapada.
Daca este ceata si nu si-o vede, isi darama barlogul, trage un joc, dupa care merge la rau sa bea apa si apoi isi vede de treburi prin padure.
Daca, din contra, este soare si isi vede umbra, inseamna ca iarna va mai dura 40 de zile si ursul intra din nou in barlog. Aceste prime zile ale lui februarie sunt si cele in care ursoaicele dau nastere puilor.
Despre Mos Martin se spune ca ar fi fost om, morar sau pastor in satul sau, conform obiceiurilor populare inregistrate de Ion Ghinoiu.

IARNA...

Dupa ce a devenit urs, acesta si-a pastrat sentimente si preocupari specifice oamenilor. De exemplu, iubeste o femeie, pe care o fura si o aduce in barlogul construit dinainte de el. Doar un singur lucru nu stie sa faca sa aprinda focul. Exista o legatura intre vita-de-vie patronata de Trifonul Viilor si urs.
Sarbatorile lor se suprapun in februarie si peste doua bioritmuri: in butucii viilor se pune in miscare seva, iar in padure, ursoaicele fata.
Pe 10 februarie este sarbatorit sfantul mucenic Haralambie, mare aparator impotriva bolilor. Pentru a-i castiga bunavointa, oamenii tin post, impart pomeni si stropesc pomii fructiferi si vitele cu aghiazma. In ziua urmatoare, este sarbatorit sfantul mucenic Vlasie protector al pasarilor de padure si al femeilor gravide. Se spune ca, in aceasta zi, pasarilor nemigratoare li se deschide ciocul si incep sa cante.
O alta sarbatoare legata de acesti colocatari permanenti este Dragobetele (24 februarie), care celebreaza imperecherea pasarilor din padure, dar si dragostea curata a tinerilor. Acesta este o reprezentare mitica, numit si Cap de primavara si este considerat a fi deschizatorul dragostei si al bunei dispozitii. Conform traditiei populare, de Dragobete pasarile se strang, se imperecheaza si isi construiesc cuiburile in care isi vor creste puii. (Comoara satelor, Calendar populara de Ion Ghinoiu). Calendarul Popular al lunii februarie:

Stretenia

1 februarie TRIFON NEBUNUL, VIERMARITUL (Sf. Mc. Trifon, protector al zarzavagiilor). – se tine ca aparare de insecte daunatoare. – se fac slujbe pentru protectia livezilor si semanaturilor de daunatori. – Gurbanul viilor, obicei de protectie a recoltei de struguri. – se schimba vremea: se intampina iarna cu vara”. – se da, din mana pomana, o strachina de malai, ca sa nu fie lacuste. – se face vraja de folos tie si paguba dusmanului.
2 februarie STRETENIA, ZIUA URSULUI (MARTINUL DE IARNA), TARCOLITUL VIILOR (Intampinarea Domnului). – se schimba vremea: “daca ursul isi strica barlogul, primavara este aproape, daca intra inapoi, iarna continua; incep sa cuibareasca pasarile. – este sarbatoarea boilor: sunt scutiti de lucru si li se da fan cu mana. – Tarcolitul viilor, obicei de inceput al anului viticol. – se tine pentru sporul casei; se face praznic si se da de pomana, femeile se cinstesc cu rachiu. – nu se arunca afara cenusa sau gunoiul, sa nu se praseasca lupii.
10 februarie HARALAMBIE DE CIUMA ( Sf. Sfintit Mucenic Haralambie). – se tine pentru aparare de ciuma si alte boli, protectia casei, culturilor si animalelor (se poate scarmana lana). – se dau pomana coliva, paine, lumanari. – la biserica se sfiintesc colaci si grau care inpreuna cu aghiasma vor proteja animalele si pasarile.

trifon

SAMBATA MORTILOR; IN PRAGURI; A URSULUI; MOSII DE PIFTII. – femeile nu lucreaza ca sa nu tremure ca piftia; nu se spala rufe. – se fac pomeni pentru mortii familiei: se dau lumanari, piftii, coliva, colaci la vecini, rude, saraci sa nu fie mortii flamanzi; nu se matura gunoiul afara ca-l dai in gura mortilor.
11 februarie DUMINICA LASATULUI SECULUI DE CARNE; VLASII (Sf. Sfintit Mucenic Vlasie Episcopul, protector al gospodariei). – se deschide glasul pasarilor. – se tine pentru a naste copii normali, pentru protectia ochilor, pentru gasirea lucrurilor pierdute. – se petrece – Alimori, Baterea halvitei, Legarea granelor, Incurarea cailor, obiceiuri de protectie a recoltelor.  
24 februarie DRAGOBETE, CAP DE PRIMAVARA, LOGODICIUL PASARILOR (Intaia si a doua aflare a capului Sf. Ioan Botezatorul).
SAN-TOADERUL CEL MARE; SAMBATA CAILOR; SAMBATA URSULUI (Sambata Sf. Teodor). – se tine de teama pedepsei cailor lui San-Toader; se fac pomeni pentru morti. – se posteste, nu se mananca peste, doar icre, undelemn, masline. – se face coliva (Sf. Toader a inventat-o),care, sfiintita, este buna de leac la oameni si animale. – se tund caii (coama se ingroapa in balegar pentru prasila) si se incura (alearga), sa fie iuti. – se prind varutele, obicei al copiilor; Bulciul Santoaderului, obiceiul nevestelor tinere. – se tine ca aparare a recoltelor de pasari. – pasarile isi fac cuib. – fetele isi fac farmece de dragoste. – tinerii petrec, merg dupa flori, si le daruiesc cu cate un sarut ca o pecetluire a prieteniei; este ziua indragostirilor; perechile nu se cearta, sa nu fie invrajbiti tot anul.  (Iza M.)

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.