FEBRUARIE – granita dintre doua anotimpuri

FEBRUARIE – granita dintre doua anotimpuri

0 686
Februarie este luna in care are loc Lasatul Secului. Pentru a sarbatori intrarea in postul lung al Pastelui, se organizeaza festivaluri si carnavaluri. In Spania, Franta, Germania, Olanda si, mai ales, Italia, carnavalurile ocupa un loc de cinste printre traditiile locale. Carnavalul de la Venetia este poate cea mai cunoscuta manifestare de acest gen in Europa. Si la romani, Lasatul Secului este sarbatorit cum se cuvine, alaturi de Mosii de Iarna (sau Filipii in unele zone din Moldova) – cand este interzis sa lucrezi pentru a fi ferit de boli si de animalele salbatice.
Februarie este o luna de trecere, aflata la granite dintre doua anotimouri. Vreamea este inca rece, zapada persista pe ogoare, dar soarele incepe sa dezghete turturii de la ferestre, asa ca o unda de speranta se simte deja in aer.
De la 1 si pana la sfarsitul lunii februarie, zilele semnificative ale sarbatorilor traditionale sunt parca mai numeroase ca in alte luni ale anului. Fiind perceputa ca luna dintre iarna si primavara, februarie este botezat de romani Faurar.
Aceasta este perioada cand se ascut uneltele in gospodarie, pentru a fi pregatite pentru munca de primavara. In februarie, traditiile sunt axate pe pregatirea unui nou an agricol, pe bunastarea in gospodarie, dar mai ales pe atentia care se da iubirii. 1 februarie – Trif Nebunul Prima zi din februarie il celebreaza pe Sfantul Trifon, cunoscut drept Trif Nebunul, sfantul care apara viile si livezile de omizi, lacuste, viermi, gandaci. Pentru a proteja holdele de insecte, era sarbatorit prin diferite interdictii la munca.
Oamenii se duc dimineata la biserica ca sa ia aghiazma facuta anume, cu care stropesc viile, livezile, gradinile. URS (2)
La 40 zile dupa Craciun, la 2 februarie, cand biserica ortodoxa sarbatoreste Intampinarea Domnului, spiritualitatea populara geto-dacica pastreaza sarbatoarea numita Stretenie sau Ziua Ursului. Se considera ca in aceasta zi anotimpul rece se confrunta cu cel cald, sarbatoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic.
Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a castiga bunavointa animalului salbatic, ei asezau pe potecile pe unde obisnuia sa treaca acesta, bucati de carne sau vase cu miere de albine.
Se credea ca, daca in aceasta zi este soare, ursul iese din barlog si, vazandu-si umbra, se sperie si se retrage, prevestind, astfel, prelungirea iernii cu inca 6 saptamani. Dimpotriva, daca in ziua de Stretenie cerul este innorat, ursul nu-si poate vedea umbra si ramane afara, prevestind slabirea frigului si apropierea primaverii.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.