Evoluția energiei „fotografia” adecvată a neputinței și nepriceperii guvernanților!

Prețul energiei electrice în România, după renunțarea la plafonare, a crescut cu 69 %. Din nefericire, nu se face nicio diferență între prețul pentru industrie și cel pentru consumul casnic, așa cum se întâmplă, de pildă, în Germania , unde industria beneficiază de energie electrică la jumătate de preț din motive evidente pentru oricine.
Piața de energie electrică din România este alimentată de unități de producție aflate in ograda statului român în cotă majoritară, respectiv de peste 70% …
Mixul energetic al țării este unul echilibrat, cu avantaje competitive evidente.
Producția este distribuită astfel:
* Hidro -32,2 % ,
*Nuclear -19,2%,
* Termo – 22,8% ,
* Eolian și Solar -15,4 % , la care se adaugă alte câteva surse independente.
Cu toate acestea, Dispeceratul Energetic Național apreciază că, în această iarnă, România va fi nevoită să importe între 1300 și 4600 MWh, producția internă fiind incapabilă să acopere necesarul de consum…
În aceste condiții, este de neînțeles inerția decidenților pentru modificarea legislației prin care să fie asigurate continuarea lucrărilor la cele șapte hidrocentrale, sistate,ca la ordin, prin implicarea unor ONG-uri extrem de gălăgioase…
Sau să fie finalizate urgent lucrările la Termocentrala pe gaz de la Iernut, unde execuția a ajuns la 97 % și, de câțiva ani, aici se tot trage pisicul de coadă…
Cunoscători ai domeniului susțin că prețul nefiresc de mare al energiei electrice pe piața românească are ca suport câțiva vectori ușor de identificat.
Între aceștia, sunt de menționat următorii:
1) Numiri puține de specialiști în conducerea unităților producătoare;
2) Investițiile insuficiente în securitatea energetică, mai cu seamă pe Hidro și Nuclear;
3) Infrastructura învechită de transport și distribuție, mai bine de 80 % din cei 9000 de km. de linii electrice fiind puse în funcțiune între 1960-1979;
4) Numărul mare de firme favorizate din Energie care, datorită unei legislații croite cu dedicație, căpuseaza sistemul fără scrupule;
5) România a încurajat investițiile în producția de energie solară și eoliana, fără să fie stipulate, în paralel, și măsuri de stocare sau echilibrare.
Dacă se mai are in vedere și brambureala in formă continuată de la ANRE, autoritatea de reglementare a pieței de energie, avem „fotografia” adecvată a neputinței și nepriceperii cu care este tratată o piață de temelie pentru economie și pentru viața noastră de zi cu zi !
Vorba binecunoscută din popor: „Dumnezeu ne dă, dar nu ne bagă și în traistă”, nu?

Pirau Toma

Share on Facebook

Tweet

Follow us