Eroii de la WTC si remarcatii din WC
Saptamana trecuta, la Prefectura Brasov era imbulzeala mare. Pe holuri si in sala forfoteau revolutionarii din decembrie 89. Nu toti, ci doar o treime dintre cei care zic de 20 de ani incoace ca au participat la Revolutie.
Saptamana trecuta, dar doua-trei zile mai tarziu, Statele Unite comemorau tragicele evenimente petrecute in 11 septembrie 2001, cand Turnurile Gemene se prabuseau sub atacul teroristilor. Manifestatiile au prilejuit dezvaluirea unor detalii recente, la fel de sinistre ca dezastrul provocat in urma cu 8 ani. Sute de pompieri si voluntari dintre miile care au participat, inca din 12 septembrie, la actiunile de cautare a victimelor si rascolire printre ruinele zgarie-norilor american, au decedat intre timp, secerati de diverse forme de cancer. Se pare ca praful degajat constant luni de zile de molozul ucigas era deosebit de toxic; salvatorii car au lucrat fara intrerupere acolo, sustinuti de steroizii ce li se administrau ca sa reziste efortului, au inhalat suficient fum de azbest si alte combinatii nocive ca sa-si scurteze viata cu ani buni. Sute dintre ei, spuneam, n-au putut fi prezenti la ceremoniile de comemorare din acest an.
Un fum la fel de gros si de nociv degaja la noi dosarele Revolutiei. Nu neaparat cele care contin marile secrete ale loviturii de stat din decembrie 89, ale carei amanunte nu le vom afla probabil prea devreme si posibil niciodata. Ceea ce infesteaza aerul post-revolutionar este mirosul urat al manevrelor prin care diversi indivizi si-au confectionat statute de eroi. Mecanismul pornit de Ion Iliescu si gresat apoi de ipochimene precum candva celebrul Bebe Ivanovici a scos revolutionari pe banda, ale caror fapte de bravura au fost atestate de la fel de celebrele certificate.
Dupa ani de zile in care numarul vitejilor de la Revolutie a proliferat la dimensiuni rusinoase, devenise evident ca eroii nu puteau fi, totusi, atat de multi pe cat pretindeau ei ca sunt. Asa a demarat o actiune de revizuire a dosarelor depuse cu nemiluite la secretariatul dedicat revolutionarilor, menita sa-i depisteze pe impostorii care se bucura de facilitati si de stipendii stabilite prin lege.
La Brasov, de pilda, doua treimi din dosare au fost respinse, parte pentru ca erau gresit intocmite, parte pentru ca erau false. Doar o treime dintre cei care pretindeau ca sunt revolutionari au fost convocati sa-si ridice noile certificate. Ceremonia a estompat intrebarile indreptatite despre soarta impostorilor. Nimeni n-a spus ce masuri se vor lua contra celor care au pacalit ani de-a randul statul si o societate suficient de proasta cat sa fie recunoscatoare fata de cine nu trebuie.
Pestilenta pe care o degaja dosarele impostorilor vine, evident, de la WC. Care inseamna nu doar toaleta in cazul asta, cat mai ales World Center. Buricul Pamantului, asa cum ne credeam pe vremea cand savarseam Revolutia. Sunt convins si acum ca singurii care merita statutul de erou si gratitudinea publica sunt cei care au murit in acele zile cumplite de decembrie. Ei nu mai pot asista, asemenea eroilor de la WTC, secerati de cancer, la ceremoniile care li se dedica.
Vifor Rotar
