Drepturile istorice ale românilor asupra Basarabiei (3)

Drepturile istorice ale românilor asupra Basarabiei (3)

0 386

La 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România. Rusia Sovietică a protestat față de actul unirii Basarabiei cu România. La 14/27 aprilie 1918, Gheorghi Cicerin, comisarul de Externe rus, a transmis protestul prin diplomatul german von Kriege, care i l-a citit prim-ministrului Alexandru Marghiloman. România a ignorat protestul deoarece Rusia a recunoscut Basarabia ca stat suveran cu ocazia încheierii Păcii de la Brest-Litowsk[26].   
La ora la care sovieticii au protestat împotriva unirii Basarabiei cu România, părinții fondatori ai ideologiei comuniste, Karl Marx și Friedrich Engels, precum și ideile vehiculate de ei, aveau putere de lege în lumea bolșevică. În ceea ce privește Basarabia și drepturile asupra ei, Friedrich Engels a fost tranșant. El scria că: „Basarabia este românească și Polonia este poloneză. Nu se poate vorbi în aceste cazuri de reunirea unor grupuri etnice care au fost împrăștiate, dar pot fi numite rusești și sunt înrudite; aici avem de a face cu o cucerire flagrantă, cu forța, a unor teritorii străine; avem de-a face, pur și simplu, cu un furt”. De aceeași părere era și Karl Marx. Clasicii comunismului au condamnat ocuparea Basarabiei de către Rusia.
Aceste poziții atât de tranșante ale marilor ideologi ai comunismului nu au fost invocate de autoritățile române în discuțiile purtate cu reprezentanți ai U.R.S.S., din diverse momente istorice importante referitoare la drepturile românilor asupra Basarabiei.O excepție ar fi faptul că Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu câteva luni înainte de a muri, a susținut criticile lui  Marx și Engels privitoare la ocuparea Basarabiei de către Rusia, fapt relatat și într-un document secret al C.I.A., din data de 18 februarie 1965, declasificat în 16 august 2000[27].   

Pentru a contracara deciziile politice ale Sfatului Țării și a pune stăpânire pe Basarabia, bolșevicii în frunte cu Christian Rakovski, conducătorul bolșevic al Ucrainei, numit de Lenin responsabil cu puteri depline în toate chestiunile privitoare la Basarabia, au trimis trupe în Basarabia pentru a ataca Sfatul Țării, a ocupa Chișinăul și a determina retragerea armatei române.Armata Roșie a lui Rakovski a declanșat operațiuni de-a lungul Nistrului. Ca urmare, comandamentul armatei române a fost nevoit să retragă trei divizii care acționau împotriva Republicii Ungare a Sfaturilor, să întrerupă înaintarea acestora către Budapesta și să le trimită în Basarabia.
În contextul foarte complicat al preluării puterii în Rusia de către bolșevici, alieșirii Rusiei din războiul mondial și al războiului civil din Rusia, cu efecte asupra teritoriului României, generalul Averescu a decis să dialogheze cu Rakovski și a purtat un schimb de scrisori cu el, pe care, ulterior, sovieticii l-au numit Acordul Averescu-Rakovski din 5 martie 1918. Unii specialiști consideră că așa-numitul „Acord Averescu-Rakovski”, îndelung dezbătut în istoriografia română și străină, a fost o decizie controversată. Sovieticii au considerat acordul ca o recunoaștere clară a apartenenței Basarabiei la Uniunea Sovietică și un angajament al autorităților României de a evacua acest teritoriu în decurs de două luni.

În ceea ce privește partea română, explicația și motivația sunt mai complexe și s-au emis mai multe ipoteze referitoare la cauzele care l-au determinat pe premierul român să accepte tratative cu bolșevicii. S-a spus că Averescu era preocupat în primul rând de salvarea miilor de români refugiați în Sudul Rusiei între care se găseau și părinții lui C-tin Argetoianu, ministru de Justiție, precum și membrii misiunii generalului Constantin Coandă la Kiev, care fuseseră arestați de bolșevici[28].   
La fel de importantă era și soarta depozitelor românești aflate în Basarabia dar și în sudul Rusiei. Se știe că după arestările făcute printre români la Odessa, închiderea consulatului român și expulzarea personalului său, sechestrarea unor bunuri publice românești adăpostite aici, RUMCEROD-ul   [29] rechiziționase tot parcul de automobile, avioane, depozitele de muniții și de arme de la Karlovka și Selestina și oprise și expedierea celor 18 vagoane cu arme și muniții aflate în drum spre România[30]. De aici necesitatea prim-ministrului Alexandru Averescu de înțelegere cu structurile bolșevice din zonă, care ar fi putut contribui la rezolvarea problemelor[31].

Autor: Prof. univ. dr. Corvin Lupu
Sursa: art-emis.ro

Bibliografie
– Agrigoroaiei, Ion, Basarabia în acte diplomatice: 1711-1947, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2012 – Aldea Constantin, Pagini dintr-o istorie zbuciumată: Basarabia până în anul 1920, București, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1993 Arhiva MAE, fond 71, URSS, vol. 136, 1940 – Bold Emilian, Locovei Răzvan Ovidiu, Relații româno-sovietice (1918-1941), Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008 – Boldur Alexandru V., Istoria Basarabiei, Editura Victor Frunză, București, 1992
– Boldur Alexandru V., Basarabia și relațiile româno-ruse (Chestiunea Basarabiei și dreptul internațional), București, Editura Albatros, 2000
– Brătianu, Gheorghe I., La Bessarabie. Droitsnationaux et historiques, București, 1943 – Bruhis Mihail, Rusia, România și Basarabia 1812. 1918. 1924. 1940, Chișinău, Editura Universitas, 1992
– Chifu, Iulian, Rusificare sub falduri sovietice, în „Dosarele istoriei”, An IV, nr. 11 (39), 1999, pp. 30-33
– Chiriac, Alexandru,Membrii Sfatului Țării (1917-1918): Dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001 – Chirnoagă, Platon, Istoria politică și militară a războiului României contra Rusiei sovietice. 22 iunie 1941-23 august 1944, Ediția a III-a, Editura Fides, Iași, 1997
– Ciobanu, Ștefan, Basarabia-Populația-Istoria-Cultura, Ediția a II-a, Ediție îngrijită de – Cornel I. Scafeș, Editura Știința, Chișinău, 2018 – Ciupercă, Ioan, România în fața recunoașterii unității naționale. Repere, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 1996
– Colesnic, Iurie, Generaţia Unirii, Editura Museum, Chişinău, 2004 – Columbeanu, Sergiu, Contribuții privind situația internațională a Țărilor Române între anii 1806-1812, în „Revista de istorie”, Tom. 29, 1976, nr. 5 – Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers enciclopedic, București, 1998
– Copoiu, Nicolae, „Capitulațiile”- tratate fundamentale privind istoria suveranității de stat a țărilor române, în „Magazin istoric”, Anul IX, Nr. 3 (96), martie 1975, pp. 33-36 – Dobrinescu, Valeriu Florin, Bătălia pentru Basarabia, Editura Junimea, Iași,1991
– Dobrinescu, Valeriu Florin, Horia Dumitrescu, Pentru cauza Basarabiei 1917-1918, în Gheorghe Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Editura Mica Valahie, București, 2002, pp. 75-76 – Drăgan, Josif Constantin, Antonescu-Mareșalul României și răsboaiele de reîntregire, Centrul European de Cercetări Istorice-Veneția, Fundația Europeană Drăgan, Milano, 1990
– Duca, Ion Gheorghe, Amintiri politice, vol. III, Colecția „Memorii și Mărturii”, Jon Dumitru-Verlag,  München, 1982 – Duca, Ion Gheorghe, Memorii, Editor Stelian Neagoe, vol. IV, Editura Machiavelli, București, 1992,
– Eminescu, Mihai, Între Scylla și Charybda. Opera politică, ed. a 2-a, Editura Litera Internațional, Chișinău, 2008 – Engels,Friedrich, Politica externă a țarismului rus, în Karl Marx și Friedrich Engels, Opere, vol. 22, Editura politică, București, 1965
– Fală, Porfirie, Ce neam suntem? O lămurire pentru moldovenii din Basarabia, Biblioteca Ligii Basarabene Contra bolșevismului. Centrala Bălți, No. 6, Tipografia „Gutenberg”, Soc. Anonimă, Strada Paris, 20, București, în Mihai Tașcă (editor și redactor științific), Basarabia-pământ românesc. Antologie, vol. II, Editura Serebia, Chișinău, 2018, pp. 389-395 – Fotino, Dionisie, Istoria generală a Daciei sau a Transilvaniei, Țării Muntenești și a Moldovei, trad. din grecește de George Sion, Editura Valahia, București, 2008
– Gafencu, Grigore, Însemnări politice. 1929-1939, ediție de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, București, 1991 – Gafencu, Grigore,Jurnal 1940-1942, Editura Globus, București, 1996 – Goma, Paul, Săptămâna Roșie 28 iunie-3 iulie 1940, Editura Anamarol, București, 2007
– Gore, Paul, Plebiscitul în Basarabia, Tipografia Ciurcu&Comp., Brașov, 1919, în Tașcă, Mihai (editor și redactor științific), Basarabia-pământ românesc. Antologie, vol. II, Editura Serebia, Chișinău, 2018, pp. 373-388 – Guzun, Vadim (editor), Pantelimon Halippa și problema Basarabiei în dosarele Securității (1965-1979), Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2018
– Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României. 1916-1919, vol. I și II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
– Lenin, Vladimir Ilici, Opere complete, vol. 50, Editura Politică,București, 1968 – Lupu, Corvin, Apartenența Basarabiei la Uniunea Sovietică, din perspectiva unor erori politico-diplomatice ale României, în Revista „Art-Emis”, nr. 36/13 iunie 2012
– Lupu, Corvin, Aspecte referitoare la problema apartenenței Basarabiei la România și la relațiile româno-sovietice, reflectate în documente diplomatice americane, în „Acta Universitatis Lucian Blaga”, Anul II, Nr. 1-2/2002, Editura ROSETTI, București
– Lupu, Corvin, Basarabia între România și Uniunea Sovietică. Viziunea diplomației americane, în „Transilvania”, Serie nouă, anul XXXVII (CXIII), nr. 3-4 (martie-aprilie)/2008
– Lupu, Corvin, Factori de risc pentru securitatea României interbelice, în „Studia Securitatis”, anul VI,  nr. 2/2012 – Lupu, Corvin, Probleme controversate din istoria Basarabiei în lumina unor documente diplomatice americane, în „Foaia Poporului”, Revistă a Asociațiunii
– Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român”, Serie nouă, Nr. 69-70, aprilie 2004 Lupu, Corvin, România interbelică în viziunea diplomației SUA, Editura Techno Media, Sibiu, 2019 – Lupu, Corvin, România, Axa și Aliații, Editura „Alma Mater”, Sibiu, 2003
– Lupu, Corvin, Unirea Basarabiei cu România încă incomplet cercetată, în „Transilvania”, Serie nouă, anul XXXV (CX),  nr. 12/2005 – Lupu, Corvin, 65 de ani de la evacuarea forțată a Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța, în „Transilvania”, Serie nouă, anul XXXIV (CX), nr. 9/2005
– Lupu, Corvin, 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, în „Transilvania”, Serie nouă, anul XXXVII (CXIII), nr. 3-4/2008 – Lupu, Corvin, Grațian Lupu, Istoria relațiilor internaționale (1919-1947), Prefață de Gheorghe Buzatu, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2013
– Marghiloman, Alexandru,Note politice (1897-1924), vol. III, Editura Scripta, București, 1995
– Marx Karl, Însemnări despre români (Manuscrise inedite), publicate de acad. A. Oțetea și S. Schwann, Editura Academiei, București,1964 – Milcoveanu, Șerban, Victor Macarevici, Istoricul „Destinderii” și abandonarea Basarabiei, Editura Liga pentru Apărarea Adevărului Istoric, București, 2004
– Mischevca, Vlad, Anul 1812: Două secole de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei, Tipografia „Elan Poligraf”, Chișinău, 2012 – Moisuc, Viorica, Românii și politica externă rusească. Un secol din istoria Tezaurului românesc păstrat la Moscova (Studii și documente),Casa Editorială Demiurg Plus, Iași, 2013
– Mușat, Mircea, Ion Ardeleanu, De la statul Geto-Dac la statul român unitar, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983 – Mușat Mircea, Ardeleanu Ion, România după Marea Unire, vol. II, Partea I, 1918-1933, Bucureşti, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986
– Nanu, Frederic C., Politica externă a României 1918-1933, Institutul European,Iași, 1993 – Neagu, Alina,Ambasadorul SUA la Chișinău: Republica Moldova nu este România, ci trebuie să rămână un stat suveran și independent. Unirea nu este o alegere practică, în hotnews.ro, 28 august 2016
– Niculescu-Mizil, Paul,Din nou despre Tezaurul nostru de la Moscova, în „Dosarele istoriei”, An. VI, nr. 11 (63), 2001, pp. 32-36 – Nistor, Ion, Istoria Basarabiei,  Editura Humanitas, București, 1991 – Oprea Ion M., România și Imperiul Rus, vol. I, 1900-1924, Editura Albatros, București, 1998
– Otu, Petre,Gheorghe I. Brătianu și „Biroul Păcii”, în „Dosarele istoriei”, An. VIII, nr. 4 (80), 2003, pp. 10-12 – Otu, Petre,România în Primul Război Mondial. Marea Unire, Editura Litera, București, 2017
– Oțetea, Andrei, Gheorghe Zane, Introducere la lucrarea: Karl Marx, Însemnări despre români, Editura Academiei R.P. România, București, 1964
– Pascu, Ștefan (coordonator principal), Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1988 – Păcurariu, Mircea, Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii și a Neamului Românesc, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2012
– Petrencu, Anatol, Mareșalul și Basarabia, în Gheorghe Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Editura Mica Valahie, București, 2002, pp. 142-146
– Petrașcu, N.N., Evoluția  politică a României în ultimii 20 de ani (1918-1938), Editura Bucovina, I. E. Toronţiu, București, 1939 – Petrescu, Eugen (coordonator), Primul război mondial și Marea Unire a românilor. 100 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon (1920-2020), Editura Universitaria, Craiova, 2020 – Popescu, Ion Al.,Relații româno-ruse și sovieto-române între anii 1914-1924, în volumul Eugen Petrescu (coordonator), Primul război mondial și Marea Unire a românilor. 100 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon (1920-2020), Editura Universitaria, Craiova, 2020 – Pușcariu, Sextil, Basarabia, în Gheorghe Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Editura Mica Valahie, București, 2002, pp. 385-387 Relațiile internaționale ale României în documente (1868-1900), Editura Politică, București, 1971 – Rotari, Ludmila, Mișcarea subversivă din Basarabia 1918-1924, Editura Enciclopedică, București, 2004 – Scurtu, Ioan (coordonator), Istoria Basarabiei de la începuturi până în 2003, ediția a III-a, revăzută și adăugită, București, Editura Institutului Cultural Român, 2003
– Scurtu, Ioan, România și Marile Puteri: 1918-1933, Editura Fundației România de Mâine, București, 1999
– Stănescu, Marin C., Armata română și unirea Basarabiei și Bucovinei cu România 1917-1919, Editura  Ex Ponto, Constanța, 1999
– Sturdza, Mihail R., România și sfârșitul Europei. Amintiri din Țara pierdută, Editura „Dacia”, Rio de Janeiro-Madrid,  1966 – Șișcanu, Ion, Basarabia în contextul relațiilor sovieto-române. 1940, Editura Civitas, Chișinău, 2007
– Tașcă, Mihai (editor și redactor științific), Basarabia-pământ românesc. Antologie, vol. I și II, Editura Serebia, Chișinău, 2017 și 2018
– Tașcă Mihai, Pan Halippa: cronica unei condamnări, în Vadim Guzun (editor),Pantelimon Halippa și problema Basarabiei în dosarele Securității (1965-1979), Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2018, pp. 11-25
– Tilea, Viorel Virgil, Acțiunea diplomatică a României noiembrie 1919-martie 1920, Tipografia Poporului, Sibiu, 1925 – Titulescu, Nicolae, Basarabia pământ românesc, Editura Rum-Irina, București, 1992
– Țâcu Octavian, Problema Basarabiei și relațiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-1939), Editura Prut Internațional, Chișinău, 2004 – Țepordei, Vasile, Scrieri alese, Editura Flux, Chișinău, 2005
– Țugui, Pavel,Hrușciov, Gheorghiu-Dej și Tezaurul României de la Moscova, în „Dosarele istoriei”, An. VIII, nr. 6 (82), 2003, pp. 55-61 Văratic, Vitalie,Mărturii despre tezaurul României evacuat la Moscova în arhivele Rusiei, în „Caiete diplomatice”,  Anul III, 2015, nr. 3, pp. 59–67 – Watts, Larry L., Cei dintâi vor fi cei din urmă. România și sfârșitul Războiului Rece, Traducere din limba engleză de Adriana Bădescu, Editura RAO, București, 2013 Watts, Larry L.,Ferește-mă doamne de prieteni. Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România, Traducere din limba engleză Camelia Diaconescu, Editura RAO, București, 2011
– Watts, Larry L.,Oaia albă în turma neagră, Traducere din limba engleză Adriana Bădescu, Editura Rao, București, 2018 – Zbuchea, Gheorghe,Peste Prut sau peste Carpați?, în „Dosarele istoriei”, An. IX, nr. 6 (94), 2004, pp. 22-30.

Abrevieri
ANAF = Agenția Națională de Administrare Fiscală
ANR = Arhivele Naționale Române
CC   = Comitetul Central
CNSAS = Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității
CPEx = Comitetul Politic Executiv
CSS   = Consiliul Securității Statului
DSS   = Departamentul Securității Statului
NATO – Organizația Tratatului Nord Atlantic
ONU  = Organizația Națiunilor Unite
PCR = Partidul Comunist Român
PNȚ = Partidul Național Țărănesc
RSR  = Republica Socialistă România
RUMCEROD =(acronim rusesc) Comitetul Executiv Central al Sovietelor Frontului Român, Flotei Mării Negre și regiunii Odessa
SUA = Statele Unite ale Americii
UE  = Uniunea Europeană
URSS  = Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice

* * *


[26] Vezi Alexandru Marghiloman, Note politice (1897-1924), vol. III, Editura Scripta, București, 1995, pp. 136-137.
[27] Vezi Friedrich Engels, Politica externă a țarismului rus, în Karl Marx și Friedrich Engels, Opere, vol. 22, Editura politică, București, 1965, pp. 28-29 și Karl Marx, Însemnări despre români (Manuscrise inedite), publicate de acad. A. Oțetea și S. Schwann, Editura Academiei, București, 1964, pp. 105-106. Istoricul american Larry L. Watts arată că poziția părinților fondatori ai comunismului față de chestiunea raptului unor teritorii românești de către Rusia a fost argument al Chinei comuniste de a ține partea României în disputele ei cu Uniunea Sovietică, în perioadele conducătorilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Vezi Larry L. Watts, Ferește-mă doamne de prieteni. Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România, Traducere din limba engleză Camelia Diaconescu, Editura RAO, București, 2011, pp. 245 și 286.
[28] În memoriile sale, I.G. Duca are aprecieri aspre față de decizia generalului Alexandru Averescu. Deși era obligatoriu când a devenit premier, el nu demisionase din Armată, acesta fiind, după părerea lui I.G. Duca „singurul act pe care Rusia îl poate invoca împotriva noastră în chestiunea Basarabiei”. Vezi I.G. Duca, Memorii, Editor Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 1992, vol. IV, partea a II-a, p. 83. Tot I.G. Duca aruncă anatema răspunderii pentru acordul încheiat: „După câte mi s-a spus, din îndemnul lui Argetoianu, ai cărui părinți erau la Odessa, Averescu, cu o ușurință nepermisă, a încheiat cu RUMCEROD-ul, adică de fapt cu Rakovski, o convenție în temeiul căreia (…) el se obliga să evacueze în termen de două luni Basarabia”. Vezi I.G. Duca, Amintiri politice, vol. III, Colecția „Memorii și Mărturii”, Jon Dumitru-Verlag,  München, 1982, p. 75; ed. 1994, vol. IV, part. II, p. 92.
[29] RUMCEROD este acronimul rusesc pentru Comitetul Executiv Central al Sovietelor Frontului Român, Flotei Mării Negre și regiunii Odessa. RUMCEROD a fost un organ bolșevic revoluționar care s-a instalat provizoriu în sudul Ucrainei, cu competențe politice, administrative și militare asupra teritoriului guberniilor Basarabia, Herson și Taurida, constituit în contextul destrămării Imperiului Rus și a războiului civil rus. RUMCEROD a funcționat din mai 1917 până în mai 1918.
[30] Mușat Mircea, Ardeleanu Ion, De la statul geto-dac la statul român unitar, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 529.
[31] Ion Al. Popescu, Relații româno-ruse și sovieto-române între anii 1914-1924, în volumul Eugen Petrescu (coordonator), Primul război mondial și Marea Unire a românilor. 100 de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon (1920-2020), Editura Universitaria, Craiova, 2020, pp. 399-401.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.