Donald Trump l-a prins pe Zelensky în capcana ultimatumului fără echivoc(1)
Planul de pace pentru Ucraina pritocit intempestiv la Casa Albă și la Kremlin l-a băgat pe Zelensky în corzi și i-a i-a prins pe liderii europeni cu nădragii în vine.
Președintele ucrainean s-a arătat surprins neplăcut de planul lui Trump discutat cu Putin și s-a lamentat că este pus în fața opțiunii fără echivoc, adică ori respinge planul și pierde definitiv orice sprijin și orice suport în armament și logistic din partea SUA, ori îl acceptă și atunci trebuie să cedeze teritoriile cerute de Putin și deja ocupate de armata rusă, excepție o regiune din Donbas.
Scandalul de corupție, denumit generic Midas, sau de către Ion Cristoiu-scandalul „vececeului de aur”, l-a schilodit diplomatic pe Zelensky și i-a afectat grav credibilitatea internațională, fapt pentru care acesta a cerut și garanții personale pentru sine, adică amnistie totală apriori pentru faptele sale din război și renunțarea la un audit internațional al fondurilor livrate Ucrainei, probabil pentru a-și dosi în siguranță miliardele de euro și de dolari sifonate din ajutoarele financiare americane și europene.
Descoperindu-se calupuri întregi de dolari la locuința lui Mindici, asociatul lui Zelensky, este clar că banii trimiși de Biden au fost delapidați în mare măsură, iar infracțiunea celor doi ucraineni de la vârful puterii kievene este pasibilă de investigațiile FBI, instituție americană de care Zelensky nu se va putea ascunde după război, oriunde s-a refugia.
De altfel, momentul definitivării intempestive a planului de pace de către Casa Albă coincide în mod straniu cu ieșirea la iveală a scandalului de corupție în care este Zelensky implicat, semn că Trump înțelege să folosească slăbiciunea acestuia pentru a-i aplica constrângeri mai dure în cadrul acordului de pace.
Mutarea surprinzătoare de mat a președintelui american ține de diplomația agresivă și rapidă a acestuia, care a dat rezultate și în Gaza.
În fapt, resortul intim al forțării unei păci americane în Ucraina pe placul Kremlinului are legătură cu cotația internațională a barilului de petrol. Prețul țițeiului Brent a crescut semnificativ după impunerea sancțiunilor americane împotriva companiilor petroliere rusești, care le-au scos de pe piața internațională, dar și asupra beneficiarilor acestora, în special China și India, iar Donald Trump poate fi surprins de noi creșteri ale prețului carburanților taman în toiul alegerilor locale care se apropie în America, ceea ce va aduce Partidului Republican o înfrângere sigură, similară dezastrului electoral de la New York.
Prin urmare, liderul de la Casa Albă nu mai poate susține indefinit sancțiunile petroliere împotriva Rusiei, care se pot suprapune și peste o reducere a producției de petrol a țărilor OPEC cu scopul menținerii unui preț ridicat al petrolului, mai ales că a crescut în compensație ponderea Iranului în furnizările de petrol către China, aspect criticat de Netanyahu.
Iar pentru Trump cotațiile petrolului sunt infinit mai importante decât războiul aiuristic al lui Zelensky.
Prin urmare, un refuz al acestuia s-ar solda cu ieșirea Americii din coaliția pro-Ucraina și deci cu suspendarea sancțiunilor și a blocadei împotriva petrolului și a gazelor rusești, ceea ce ar coborâ prețul barilului la cotațiile anterioare.
O acceptare ar însemna pace, deci s-ar solda așijderea cu același rezultat pentru cotațiile petrolului. Iar Trump are de făcut afaceri cu Putin, prin intermediul gazoductului din Marea Bering, care urmează să furnizeze cantități uriașe de gaz rusesc Americii, gaz care urmează să fie lichefiat și vândut de către companiile americane imbecililor de europeni de cinci ori mai scump.
Și-apoi, ar mai fi proiectata colaborare americano-rusă pentru exploatarea minereurilor rare din Oceanul Arctic, utilizându-se flota de spărgătoare de gheață rusești.
Prin urmare, orice ar răspunde Zelensky, America câștigă oricum.
Desigur, liderii europeni consultați de dictatorul kievean în toiul nopții, prin intermediul miniștrilor de externe ai Ucrainei și ai țărilor conducătoare ale Europei, vor să încropească și ei un plan alternativ și amatoristic de pace pentru Ucraina, fără să înțeleagă că Trump nu-i vrea în acest proces pacificator pentru că nu vrea să împartă gloria cu ei.
Un plan european de pace care ar pleca de la premisa integrității teritoriale nerealiste a Ucrainei și de la respingerea solicitărilor Kremlinului.
Deci un plan de pace inaplicabil, ceea ce și doresc liderii Comisiei Europene, Ucrainei, Franței, Germaniei și Marii Britanii, pentru că aceștia susțin continuarea războiului măcar încă 10 ani, pentru a putea justifica popoarelor lor reînarmarea aberantă a principalelor țări industrializate ale Europei pe banii contribuabililor europeni.
Reînarmare fără licitații și fără concurență pentru marile companii de armament ale acestor țări, deci purtătoare de comisioane uriașe pentru protagoniștii strategiei de continuare la nesfârșit a războiului ucrainean, fără vreo considerație pentru viețile ucrainenilor, sau pentru banii contribuabililor țărilor lor.
Cât despre Zelensky, acesta este conștient că, dacă cedează planului ultimativ de pace american, cariera sa politică ia sfârșit și nu poate avea garanția inviolabilității libertății sale personale după război.
Acestea ar fi pe scurt considerațiile asupra momentului păcii propus Ucrainei de către Casa Albă, cel mai probabil respins în final de Zelensky și de liderii europeni, după o ridicolă perioadă foarte scurtă de mimare a dorințelor de pace a acestora.
Ucraina se confruntă în prezent cu o presiune mai puternică din partea SUA să accepte planul de pace propus de acesta decât s-a întâmplat în precedentele eforturi americane de soluționare a războiului ruso-ucrainean, au declarat vineri două surse agenției Reuters, relatează Agerpres, potrivit Știri pe Surse.
Conform acestor surse, care s-au exprimat cu condiţia anonimatului, Statele Unite au amenințat Ucraina cu sistarea furnizării de arme şi informaţii dacă respinge planul.
În schimb Zelensky vrea amnistie anticipată în cazul în care i se descoperă fraudele gigantice cu banii occidentali trimiși ca ajutor de război, de ordinul sutelor de miliarde de dolari și euro.
Autoritățile ucrainene au cerut modificarea unuia dintre punctele cheie ale planului de pace pregătit de Statele Unite, a declarat un oficial american de rang înalt pentru The Wall Street Journal.
Potrivit oficialului, partea ucraineană dorea să elimine din planul de pace prevederea privind auditul asistenței internaționale primite în timpul războiului.
Se presupunea, a spus el, că un astfel de audit va dezvălui posibile cazuri de corupție în Ucraina.
Totuși, Ucraina a insistat privind o formulare care vizează o „amnistie totală pentru acțiunile din timpul războiului”, a spus sursa, notează Știri pe Surse.
– va urma –
Dan Libiu Mateescu
[…] În acest caz, preşedintele american ”va stabili măsurile necesare restabilirii securităţii”. Aceste măsuri sunt variate – ”recurgere la forţa armată”, ”informaţii clasificate”, ”asistenţă logistică”, ”acţiuni economice şi diplomatice”. Aliaţii Washingtonului ”se anhajează să acţioneze împreună cu Statele Unite pentru a răspunde oricărei încălcări calificate”. Acest acord ”intră în vigoare imediat ce este semnat, rămâne valabil timp de zece ani şi poate fi reînnoit prin acord mutual”. Ucraina se teme ca Moscova să profite de o oportunitate şi să semneze un acord provizoriu, pentru a se regrupa cu scopul de a lansa un nou asalt, în cazul în care aliaţii nu-i furnizează garanţii, scrie Știri pe Surse. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat că acesta „nu a fost niciodată prezentat oficial de Statele Unite sau de vreo altă entitate”. „O soluţie de pace pentru Ucraina, în conformitate cu aceste principii, ar respecta şi rezoluţiile Adunării Generale a ONU, care prevăd clar că integritatea teritorială a Ucrainei şi, în sens mai larg, integritatea teritorială a statelor din întreaga lume, trebuie respectată”, a insistat el, potrivit cotidianului citat anterior. Ministrul de Externe ucrainean, Andrii Sîbiga, a avut o convorbire telefonică comună cu şefii diplomaţiilor franceză, Jean-Noël Barrot, britanică, Yvette Cooper, finlandeză, Elina Valtonen, şi a Uniunii Europene, Kaja Kallas.Șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, a indicat că discuţia muierească a Externelor europene a avut ca scop „reafirmarea sprijinului (britanic) pentru o pace dreaptă şi durabilă şi coordonarea următorilor paşi”. „Trebuie să garantăm un armistiţiu complet şi să creăm spaţiul necesar pentru negocieri constructive”, a insistat ministreasa Externelor britanice pe X, conform Știri pe Surse, spunând practic nimic și râșnind niște fraze lemnoase de complezență. Nici diplomația britanică nu mai este ce era odată, să ne amintim de lordul Halifax, ministru de Externe al Imperiului Britanic din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial! Prima parte aici: Donald Trump l-a prins pe Zelensky în capcana ultimatumului fără echivoc(1) […]