Declarație privind cooperarea și parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa în secolul XXI… 

Declarație privind cooperarea și parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa în secolul XXI… 

0 66

In rafturile cu tratate și acorduri care reglementează relațiile politico-diplomatice între România și Ungaria apare și o Declarație privind cooperarea și parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa în secolul XXI.
Documentul este cât se poate de real și autentic și a fost semnat la Budapesta, la 29 noiembrie 2002. Existența unui asemenea acord în relația româno-ungară ar fi trebuit să conducă la construcția unei relații bilaterale de înalt nivel. În cei 20 de ani de implementare, trebuia să avem o relație româno-ungară de bună vecinătate în adevăratul sens al cuvântului și de ce nu, o relație de încrederată la Oradea și Debrecen, în 1977…

Al doilea moment de relație pozitivă între România și Ungaria a fost între 2002 și 2004, în timpul guvernărilor socialiste de la București și Budapesta. Atunci s-au stabilit bune relații între Adrian Năstase, în calitate de premier al României și Pèter Medgyessy, prim-ministru al Guvernului Republicii Ungare. În această perioadă s-a vorbit pentru prima dată de o reconciliere româno-ungară și a fost posibilă semnarea Declarației privind cooperarea și parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa în secolul XXI, de către cei doi premieri. Documentul de „parteneriat strategic” pornește, în preambul, de la Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară, semnat cu intelegeri prealabile la Timișoara, la 16 septembrie 1996 și menționează sarcinile ce revin celor două state în angajamentele lor europene și euro-atlantice, în perspectiva integrării lor în UE și NATO, precum și intenția de a dezvolta o nouă relație ca aliați.
Acordul este structurat pe 3 capitole:.Capitolul trei acoperea  problematica minorităților naționale – a românilor din Ungaria și a maghiarilor din România, precum și extinderea rețelelor de instituții culturale și educaționale. Părțile se obligau să promoveze libertatea religioasă, inclusiv libera dezvoltare a cultelor aparținând minorităților naționale, dar și luarea de măsuri în privința restituirii sau despăgubirii pentru proprietățile care au aparținut anterior comunităților, bisericilor și altor persoane juridice… Si care s-au tot extins…
Acest ultim punct s-a aplicat cu … măsură corespunzatoare în România, care si asa avea si are o legislație extrem de permisivă în această materie, nu și în Ungaria, care nu a elaborat o legislație de restituire a bunurilor naționalizate de regimul comunist. În Ungaria a existat o singură excepție pentru bunurile imobiliare de folosință religioasă, restituite în baza unei legi din 1993, cu valabilitate limitată la 5 ani.

Medgyessy, acuzat că a legitimat Tratatul de la Trianon: Am spus mai sus că documentul de „parteneriat strategic” s-a semnat la Budapesta, la 29 noiembrie 2002, într-o atmosferă extrem de deschisă. În următoarele două zile, 30 noiembrie-1 decembrie, a avut loc în capitala ungară o reuniune internațională pe probleme de mediu și gestionarea apelor, determinată de marile inundații din vara acelui an în Europa Centrală, inițiată și organizată de partea ungară la nivel de premieri. Reuniunea s-a încheiat cu o Declarație comună, semnată de șefii de delegații la 1 decembrie, la prânz. În seara aceleași zile, Ambasada României la Budapesta a organizat recepția de Ziua națională la Hotel Kempinski din Piața Ferenc Deak. La recepție au participat atunci cei doi premieri, Adrian Năstase și Pèter Medgyessy, miniștri români și omologii lor ungari, precum și conducerea de atunci a UDMR, în frunte cu Marko Bela.  
La timpul respectiv, în fața Hotelului Kempinski a fost organizată o amplă demonstrație a formațiunilor ungare de dreapta și extrema dreaptă, la care s-a cerut demisia premierului Pèter Medgyessy. Acestuia i s-a reproșat că prin participarea la recepția de Ziua Națională a României legitimează încă o dată Tratatul de la Trianon. Drept urmare, în februarie 2003, într-un discurs în fața Parlamentului despre starea națiunii, Pèter Medgyessy a ținut să mai justifice încă o dată participarea la recepția de Ziua Națională a României, spunând că și reconcilierea franco-germană s-a făcut prin asemenea pași și s-a pronunțat pentru o reală reconciliere ungaro-română după modelul franco-german. Semn e bune!! 
La 1 mai 2004, Ungaria a intrat…inaintea noastra în Uniunea Europeană. K-asha-i in tenis!  După această dată, în baza acordului de „parteneriat strategic”, autoritățile ungare, dar și opinia publică, a sprijinit România pentru integrarea în UE, proces încheiat la 1 ianuarie 2007. În baza acestui acord, după retragerea lui Pèter Medgyessy și venirea la guvernare a lui Ferenc Gyurcsány, tot socialist, între 2005 – 2007 au fost organizate ședințe de guvern comune, la București, Budapesta, Szeged și Sibiu.             
Chiar dacă nu s-au rezolvat foarte multe chestiuni în relația bilaterală, faptul că membri ai Guvernelor României și Ungariei s-au întâlnit a contat enorm pentru acea posibilă reconciliere româno-ungară

Neo-revizionism de tip hibrid: Odată cu 2010, prin câștigarea alegerilor în Ungaria de către Alianța Tinerilor Democrați – FiDeSz și liderul acestei formațiuni, Viktor Orbán, etichetați politic ca fiind de dreapta și extrema dreaptă, s-a pus capăt trendului pozitiv în relațiile României cu Ungaria. Din start, Viktor Orbán, în calitate de premier, a declarat că el nu face ceea ce au făcut socialiștii.
În consecință, nici nu a vrut să mai audă de ședințe comune cu Guvernul României. Dacă în doi ani premierii Adrian Năstase și Pèter Medgyessy au avut 13 întâlniri, în bilateral și multilateral, nu știu ca, în 12 ani, Viktor Orbán să fi avut o întâlnire oficială, în bilateral, cu vreunul din premierii României!Dar în România a venit frecvent, respectiv în Transilvania, pentru întâlniri cu comunitatea maghiară. A avut și are proiecte de sprijin a acestei comunități, de la investiții economice, culturale și educaționale, până la înființarea și finanțarea de echipe de fotbal!Toate acestea, cumulate, nu sunt altceva decât un neo-revizionism de tip hibrid, practicat de autorități ale statului ungar pe teritoriul României.      
Faptul că în toate aceste vizite Guvernul maghiar se întâlnește …tot oficial cu lideri ai UDMR, nu credem că aceste contacte suplinesc autoritățile române, chiar dacă această formațiune chipurile (a)politică se află la guvernare în România. Umbrela UDMR asigură însă lui Viktor Orbán și colegilor lui din FiDeSz, liniștea și securitatea și totala lipsă de reacție a autorităților române la declarațiile și provocările lor.Care au tot continuat si s-au mplificat !!  
Nici chiar declarațiile rasiste și antieuropene făcute de Viktor Orbán la 23 iulie anul curent la Băile Tușnad, nu au deranjat autoritățile române..

Radu Vasile

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.