Câți politicieni sunt dispuși să moară pentru Țară?

Câți politicieni sunt dispuși să moară pentru Țară?

0 61

Alegerile bat la ușă, în timp ce România devine tot mai mult o piață de desfacere, de la produse de consum modificate genetic, lapte, carne, ouă, legume, până la rachete și avioane second hand! Cine primește comisionul? Recenta declarație a șefului Statului Major al Armatei Române, general Gheorghiţă Vlad, a inflamat scena politică. Potrivit domnului general, rezerviştii ţării noastre sunt prea bătrâni pentru a lupta pe front în cazul unui conflict, iar forţele militare române au un deficit uriaş de angajaţi. Cum s-a ajuns la aceasta situație?
Desi serviciul militar obligatoriu este apreciat inoportun, decidenții politici manifestă preocupări pentru introducerea stagiului militar voluntar, pentru tinerii cu vârste cuprinse intre 18 și 35 de ani, indiferent de sex, naţionalitate, credinţe religioase.
Ce înseamnă, însă, voluntarul în condițiile decretării stării de război? Cum poate fi cointeresat un tânăr să solicite efectuarea stagiului militar pe baza de voluntariat și în mod implicit participarea în prima linie la un război, cunoscut fiind faptul că salariul unui soldat gradat era în luna august 2023, de circa 2.236 lei, acesta putând să urce până la 4.000 lei?
Declarațiile decidenților politici se băț cap în cap, fie că „Romania nu se afla în pericol de război”, fie că „populația României trebuie să se îngrijoreze!”.
Stau și mă întreb de ce deranjează atât de mult declarația șefului de Stat Major al armatei, în condițiile în care este știut că armata română întâmpină dificultăți în ceea ce înseamnă echipamentul și asigurarea unor salarii corespunzătoare pentru personalul angajat?

Cine are nevoie de arme? Nu oricine poate să traga cu arma! Înainte de 1989, pregătirea pentru apărarea țării (era asigurata de Armata României – n.r.), alături de care erau „Gărzile patriotice”, care asigurau și ședințe de tragere cu armamentul.
Eficiența acestor ședințe s-a văzut în timpul evenimentelor din decembrie 1989, când oamenii obișnuiți, civilii, îndemnați să pună mâna pe arme, au ajuns să se împuște intre ei. Jocul politic amețește mintea unor abonați la tronul puterii! Și totuși, cați politicieni sunt dispuși să moara pentru Romania?
După 34 de ani de așteptări și de speranțe spulberate, decidentii continua să vanda iluzii, fară să își asume nicio răspundere pentru dezastrul care ne înconjoară.
Minciuna ne însoțește pretutindeni! Istoria romanilor devine tot mai puțin amintită („Istoria românilor” nu mai figurează ca disciplină școlară, dar istoria masluită a altora a devenit obligatorie – n.r.)! De ce suntem amăgiți de la o zi la alta, în condițiile în care sărăcia și nesiguranță lovesc în ceea ce înseamnă viitorul copiiilor noștri?
Cu ce au greșit părinții noștri de au fost uitați atât de ușor, deși dânșii au construit România frumoasă? Noi ce lăsăm în urma noastră? Răutate? Ura? Dezbinare?
Cine plătește datoria externă a României care a sărit deja de 154 miliarde dolari, cu scadenta peste 30 de ani? (Ce s-a făcut cu banii împrumuțați nu dă nimeni socoteală – n.r.) Bombe la kilogram și rachete second hand pentru securitatea națională?
Pseudoexperții în probleme geopolitice sau militare nu întarzie să se facă auziți. România trebuie să își pregătească armata pentru un atac împotriva Rusiei! Cine are interesul să mențină ceata și neîncrederea prin presiuni și amenințari permanente?
Situația actuală trebuie să dea de gândit celor care au dormit și dorm în continuare așezați pe scaun, cu spatele la Tricolorul României!
De ce trebuie să fim îngrijorați de adevăr?
De ce trebuie să gândim că lucrurile trebuie discutate în spatele cortinei și nu în fața opiniei publice respectiv a poporului roman?
Declarația potrivit căreia Armata României nu are legea necesară pentru a pregăti populația să facă față în cazul extinderii războiului din Ucraina și nici pentru a acționa proporțional cu pericolele militare existente, necesita o analiza obiectivă.
Personal, nu cred că Rusia are intenția să atace Romania. Rusia își continua afacerile, așa cum și Ucraina își desface produsele cu prioritate inclusiv în Romania!
Dar cine are interesul să atace Rusia și să mobilizeze Uniunea Europeana pentru restricții împotrivă Rusiei?
Ce rol revine României în acest concert al tensiunii și ce primește la schimb?
Majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene sunt și membre în Alianță Nord Atlantică N.A.T.O.
Cine conduce N.A.T.O.? Să fie Ucraina poarta de intrare spre resursele naturale ale Rusiei?

Rusia nu înseamnă o bărcuță rătăcită pe Marea Neagra! Aliații Rusiei, China, Siria, Iran și India nu sunt de neglijat!
Nu cumva o asemenea alianță poate să cucerească lumea chiar daca pleacă la lupta cu un polonic în mana?
În condițiile în care Rusia dispune de circa 1,3 milioane de militari și de un buget alocat pentru apărare de circa 110 miliarde euro, Armata României are un buget, pentru anul 2024, de 8 miliarde de dolari, din care 3 miliarde dolari pentru investiții și 5 miliarde de euro pentru funcționare.
Daca înainte de anul 1989, Armata României avea circa 300.000 de militari activi, astăzi armata româna dispune de 73.350 de militari activi (din care aproape jumătate sunt civili îmbrăcați în uniforme militare – n.r.) și 50.000 de rezerviști, prezenți pe hârtie, mulți fiind plecați deja la munca în afara țării.
În condițiile în care Rusia dispune de un arsenal nuclear format din peste 7.000 de focoase nucleare, 500 avioane vânătoare, 360 elicopetere de atac, 10.000 tancuri, 2.000 lansatoare multiple, 15 crucișătoare, distrugătoare și nu în ultimul rănd 65 submarine, Armata României dispune de 943 de tancuri, 1.369 de blindate, 26 de avioane de vânătoare (unele procurate la măna a doua sau chiar la a treia – n.r.) și de 62 de elicoptere.
Analizând, la nivelul simțului comun,informațiile desprinse din sursele deschise, cât timp vă rezista Armata României în fata Armatei Rusiei?
Analiza de intelligence poate oferi o imagine de ansamblu asupra amenințărilor, dar și soluții concrete pentru prevenirea războiului! Din nefericire, minciuna ridcată la rang de adevăr, manipularea și dezinformarea, inclusiv prin promovarea, la un post tv cu larga audienta, a unor jocuri pentru copii, drept strategii de apărare gândite în laboratoarele militare, demonstrează că în Romania totul este posibil!

Investiile armatei române în tehnica militara second hand sunt cunoscute. Cine primește însă comisionul?
Cine poate să își mai aducă aminte de fregatele achiziționate, în anul 2003, de statul român și de suspiciunea de mită în valoare de 7 milioane de lire sterline?
Potrivit „Open Sources”, cele doua fregate scoase din uz de Marina Regală Britanică și luate de bune de România, după recondiționare, au costat statul roman 116 milioane de lire sterline!
În anul 2016 au fost achiziționate 12 avioane F-16,pentru 628 milioane dolari, urmate în 2021 de alte 32 de avioane F-16, cu o vechime de peste 40 de ani, cumpărate cu 454 milioane de euro fară TVA, din Norvegia, potrivit „Open Sources”.
România a cumpărat recent încă doua nave britanice tip vânător de mine „HMS BLyth” și „HMS Pembroke”, second hand, prețul achizției fiind clasificat, în prima faza, drept secret comercial! Deși bugetul alocat pentru apărare a reprezentat mereu un prilej de discuție, de ce este nevoie de cheltuieli pentru produse militare second hand?
De ce nu se fac investiții pentru tehnica performantă de ultima ora? Să fie frățiile și comisionul mai puternice decât nevoia de apărare? Datoria externa a României a ajuns la peste 154 miliarde de euro.
Pentru ce au fost cheltuiți banii proveniți din împrumuturi și de ce România a ajuns în situația de a-și vinde pământul și resursele naturale la preturi derizorii?
România este tot mai des vizitată de către companiile specializate în vânzarea de tehnica militară. În anul 2023 au fost achiziționate cu 290 milioane de euro, 18 drone turcești „Bayraktar TB2”. Compania israeliana „Elbit Systems” a încheiat cu Armata Română un contract în valoare de 180 milioane de dolari pentru trei sisteme de drone tactice, acesta fiind portivt „Open Sourses”, primul contract subsecvent din cadrul acordului de circa 400 milioane de dolari pentru un total de șapte sisteme UAS tactice „Watchkeeper X”.
Recenta întâlnirea de afaceri de la București a autorităților române cu reprezentanții firmei „DZYNE Technologies” și „High Point Aerotechnologies”, parte din Fondul de Investiții „Highlander Parteners”, anunță deja negocieri din partea României pentru achiziționarea altor drone și sisteme antidrone. Fară să îmi doresc să determin atitudini neconforme cu respectul față de lege, investițiile în valoare de miliarde de dolari obligă la profunde reflecții!
Înarmarea României poate fi un lucru de apreciat, dar din ce bani achiziționam tehnica militară? Tot din împrumuturi externe la băncile străine?
De ce este nevoie de aceste investiții, în condițiile în care sistemul de apărare civilă are nevoie de intervenții rapide?
Câte adăposturi antiaeriene mai sunt funcționale în Romania?
Dacă Rusia ar ataca România sau dacă Uniunea Europeană gândește să atace Rusia, câți români mai sunt dispuși să meargă la război?
Câți dintre politicieni sunt dispuși să moară pentru România?
Cu riscul să trezesc o serie de crocodili, din pleiada ultimilor 178 de generali avansați recent pe liste secrete, dar și dintre cei peste 1.800 de generali în activitate, rezervă sau în retragere, mă întreb câți stiu să comande un pluton sau să tragă cu pușcă?

România nu a ajuns întâmplător în situația în care se află! Cine a cultivat nepăsarea, trădarea și dezrădăcinarea?
Cine a vegheat vânzarea de Țară?
Cine are curajul să spună Stop! în fata abuzurilor și a noilor împrumuturi externe pentru cauze interpretabile?
Să fie improvizatele adăposturi antiaeriene ridicate la Plauru, județul Tulcea, dovada că Armata României este pregătită pentru un război cu Rusia?
Câte adăposturi civile pentru populație au fost transformate în depozite pentru murături și vechituri?
Faptul că România cumpără submarine second hand de la francezi, avioane F-16 second hand de la portughezi și norvegieni și nave de la britanici înseamnă o soluție sau un preț plătit pentru pacea noastră?
Romania, încotro?

Autor: Prof. univ. dr. Nicolae Radu
Sursa: art-emis.ro

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.