Cantecul lebadoiului ?
Fiind limitat in idei cand este vorba sa se adreseze natiunii – nu poti umbla prea mult si descult pe plita incinsa – presedintele Basescu baga aceeasi placa, achizitionata intr-un balci de vechituri anterevolutionare, pe care o scoate dintr-un ciudat buzunar de la spate, acolo unde, se pare, are centrul gandirii.
Si placa ne prezinta, normal, vechi balade marinaresti de calitate dubioasa, noua, celor care avem rabdarea sau curiozitatea sa aflam daca nu cumva a intervenit si ceva nou sau productiv in folosul tarii, in gandirea celui care, de mai multi ani, joaca bambilici cu poporul roman.
Astfel, Traian Basescu a adus pe tapet, din nou si iarasi, povestea trubadurului care nu poate calari in voie datorita centurii de castitate a carei cheie se afla in seiful unor zmei care nu-i agreaza songurile. De aceea el afirma: „
Hopa, avem un nou „L’etat c’est moi”? Asa se pare, atata doar ca limba este alta si mult mai de lemn.
„Avem o problema ca trebuie sa se termine si cu generatia asta, pe care eu o apreciez, generatia tanara, dar sunt pe la unele televiziuni oameni iresponsabili. Si eu cred ca iresponsabilitatea nu are ce cauta a fi promovata in mediul public prin televiziuni, fie ele si private. Ati vazut cum vorbesc ca le e scarba de Romania, ca ar vrea sa plece”, a spus seful statului.
Dar Traian Basescu uita sa completeze ca cei care vor sa plece o fac si din cauza – sau mai ales – a faptului ca parasesc o Romanie adusa aproape de starea ei din vremuri fanariote cu ajutorul sau, al presedintelui actual al statului, si a gastii sale portocalii. Iar plecarea se face cu o traista plina de sperante in posibilitatea implinirii, dar si cu alta, plina de nostalgii si regrete inabusite.
„Uitati-va cum se vorbeste despre stat, uitati-va ca sunt ticalosi care si-au permis sa-l acuze de terorism pe seful statului, numai pentru ca primesc doi bani de afara sau dinauntru. Uitati-va ca vedeti in fiecare seara aproape la talk-showuri: ‘Mi-e scarba de Romania, de stat, de insitutii’. Trebuie sa ne promovam in exterior, dar si in interior.Ce pot sa inteleg eu de la un ziarist care merge atat de departe incat sa-si denigreze propria tara si propriul stat, inteleg in primul rand ca nu-si cunoaste tara, nu-i iubeste pe romani”, a spus Basescu, iritat.
Care o fi acea tara de care vorbeste matelotul? Oare sa fie acea tara cu munti, ape, dealuri si campii, cu patru anotimpuri, mai bune sau mai rele, cu datini, obiceiuri, doine si balade si manastiri unicat si oameni aprig asezati in calea furtunilor? Sau este tara reprezentata, in primul rand, de el si familia sa si toate rudele sale portocalii, starnitoare de zazanii si injosiri straine de gandul sanatos al romanului de rand? Oare, in viziune basesciana, Romania este EBA, Ioana, chiar si Maria din umbra ei, este Becali, este Boc, este Videanu sau Berceanu, este fratele Mirciulica, sunt damele de consum intern Udrea, Ridzi sau Placinta, cu un politicizat felinar rosu drept brosa? Este Geoana sau Vadim – intr-o pseudodemocratie e nevoie si de opozitie, nu? Si as putea insirui la nesfarsit, de la mic la mare si invers, o gramada de nume ticalosite prin politica damboviteana, atat de draga presedintelui Basescu. Iar fiascoul pe toate planurile – si din punct de vedere probasescian, si din punct de vedere antibasescian – presedintele Basescu il pune in seama oricui altuia decat in seama troacei in care se balacesc cei ce ar trebui sa fie primii care sa se spele de pacate, incepand cu presedintele.
La finalul emisiunii difuzate la postul public de radio, moderatorul a precizat ca a fost editia 500 a emisiunii si i-a cerut presedintelui sa le spuna ceva realizatorilor si ascultatorilor.
„Sa mai faceti 500 de editii va doresc si sa facem impreuna editia 1.000. Iar ascultatorilor dumneavoastra le doresc multa sanatate si, inca o data: le doresc din suflet sa traiasca bine”, a fost raspunsul lui Traian Basescu.
Auzind acest final de patrunjel muced trantit in ciorba, am aprins o lumanare si ceva tamaie, ca sa alung piaza rea, si m-am grabit sa ajung la buda si sa vomit.
Dan Bota
