Când vine Antihristul

Când vine Antihristul

0 65

Antihrist nu poate veni decât într-o lume de iad.
Să facem un exercițiu de imaginație (sic). Acum o sută de ani, se termina Primul Război Mondial. Europa își lingea rănile, își îngropa milioanele de morți și se reconfigura harta națiunilor, sfărâmând coloșii imperiali. Era valabil și în restul lumii, doar cu un decalaj. Dincolo de ororile războiului, omenirea încă afirma firescul, bunătatea, milostivirea, chiar dacă nu le practica. Era cu neputință să susții o aberație imorală și să rămâi netaxat.
Cel viclean a văzut că nu are niciun sens să omoare milioane de oameni, mai ales că mulți dintre ei, omorâți fără vină, se salvau de gheara întunericului și mergeau în lumina raiului. Așa că războaiele mondiale au fost niște hemoragii uriașe ale umanității care au umplut lumea de ucigași, dar și de uciși fără de vină. Înverșunarea iadului împotriva cosmosului uman n-a reușit decât să smulgă mulțime mare de martiri din lanțurile diavolului.
Așa că metodele s-au rafinat. Omul nu va fi omorât cu trupul, ci sufletește, ca să meargă de bună voie în iad, încă din viața aceasta. Este ceea ce împăratul David, cu privirea sa mai pătrunzătoare decât cerurile, a văzut: „Să vină moartea peste ei și să se pogoare în iad de vii, că vicleșug este în locașurile lor”.
Așa că în loc de camere de gazare, vrăjmașul și-a rafinat cabinetele de ginecologie. În loc să strângă nefericiți în lagăre de concentrare, diavolul a intrat cordial în fiecare casă și în fiecare buzunar, prin televizor și telefon. În loc de foamete programată, ca la Holodomor, demonul înfometează de har lumea, prin distrugerea educației creștine și morale. În loc de selecția naturală a naziștilor, cel rău omoară veșnic bătrânii prin eutanasie, pruncii prin avort și tinerii prin desfrânare. Securitatea care te asculta și te sălta pentru orice nimic, acum e rețea de comunicare virtuală, care te ascultă, te supraveghează și te vinde ca pe o marfă.
Și totuși, pentru întronizarea lui Antihrist, nu e de ajuns. Oamenii încă mai recunosc, în miopia lor, un om bun de un om rău, o faptă bună de o ticăloșie, un dar de un furt etc. retina morală a umanității nu e deplin coruptă și opacizată. E nevoie mai mult.

În oroarea de iad a lucrării antihristice, demonul și-a pus legiunile la treabă pentru spurcarea tuturor categoriilor de oameni, dar mai ales prin obligativitatea acceptării acestor orori, pentru care Dumnezeu a ars cu foc cetățile biblice.
Nu numai că anomalia pasiunii pentru cel de același gen a devenit banală, ci e obligatorie în manuale, în filme, în desene animate, pe internet, youtube, facebook, iar pruncii noștri cu suflete de rai sunt spurcați de zor, pentru a moșteni iadul. Mai mult, dacă afirmi oroarea scatofilă, ești pasibil de închisoare, pentru că ești intolerant, incitator la ură și medieval.
Nu numai că avortul nu mai e considerat o crimă feroce și iremediabilă, ca acum o sută de ani, ci e obligatoriu, permis până în ultima zi de sarcină, manipulat de orice nimeni, „celebrat” de oamenii iadului. Oprah, acea prezentatoare celebră din căsoiul ei grețos de sute de camere, a înființat o mișcare socială „Shout your abortion”, adică „strigă, celebrează, declară și bucură-te că ai tăiat în bucăți și ai sfărâmat singura ta șansă la nemurire”.
Abuzul și distrugerea copiilor de fiarele bolnave pedofile nu mai e o mizerie condamnabilă la închisoare pe viață, ca acum o sută de ani, ci e cosmetizată, edulcorată, justificată de cercetători veniți direct din bolgiile infernului să ne spună cum e acolo.
Uciderea bătrânilor disperați și vulnerabili nu mai e o mârșăvie nemernică ascunsă sub preșul istoriei, ci o banalitate cu care copiii de azi pun mâna mai repede pe averea strânsă din truda părinților.
Sexualitatea, în loc să fie o manifestare firească a calității de adult și a iubirii conjugale, născătoare de prunci, a devenit disciplină școlară pentru copiii de grădiniță și de școală primară, pentru ca de mici umanoizii să devină obsedați sexual, prădători și nemernici.
Societatea evoluează spre obligativitatea păcatului, spre infuzarea cu forța a răului în orbite prin manipulare și prin distrugerea ADN-ului moral al umanității în favoarea plăcerii epidermice, a iluziilor de stăpânire și a raiului de carton al acestei vieți.
Biserica, asediată și invadată de această concepție, este necesar să păstreze adevărul, chiar și cu prețul vieții membrilor ei. În lupanarele publice ale Imperiului Roman, oamenii lui Hristos au murit cu milioanele pentru a-și păstra ființa curată și au moștenit viața veșnică, împreună cu Mirele cel preacurat al vieții lor. Suntem prea puțini și e prea târziu, însă niciodată porțile iadului nu vor birui Biserica lui Hristos, Cel răstignit și înviat.

Autor: Pr. Ioan Istrati

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.