CALCAIUL LUI AHILE al binomului DNA-SRI…

CALCAIUL LUI AHILE al binomului DNA-SRI…

0 382
Desi nu mai exista, vreun roman cit de cit informat care sa nu stie ca baza campaniei anticoruptie din ultimii ani o constituie binomul SRI-DNA, prea putini stiu si ca exista, in aceasta poveste, un calcii al lui Ahile. Unul care ar putea crea mari probleme in viitorul nu foarte indepartat.Dosarele DNA, in ciuda unor dezmintiri cu jumatate de gura ale procurorilor anticoruptie, se bazeaza aproape integral pe informatii si inregistrari furnizate de SRI, ba chiar exista suspiciuni foarte intemeiate ca multe dosare se livreaza procurorilor gata facute.
Disperarea DNA dupa arestari preventive ascunde, de fapt, nevoia punerii de presiune pe suspecti pentru a-i face sa-si recunoasca faptele; fara recunoasterea respectiva, sunt mari sanse ca anchetatorii sa piarda in instanta, in absenta unor probleme cu adevarat semnificative. Exista, insa, o mare dilema: ce cauta, de fapt, implicarea directa a SRI, in lupta anticoruptie?
Un serviciu secret serios precum SRI se ocupa, prin definitie, de contraspionaj, de terorism, de amenintari, per ansamblu, la adresa sigurantei nationale.Ideea ca SRI sa se ocupe, mai degraba, de spagi, privatizari dubioase, interlopi, licitatii, abuzuri in serviciu la nivel guvernamental ori trafic de influenta,ba chiar si de „ciubucuri” la bacalaureat a aparut in 2006, la initiativa lui Traian Basescu.
Implicare agentilor secreti in lupta anticoruptie,in principiu nu e neavenita,dar seamana destul de bine cu implicarea ceausista a armatei in muncile agricole: efectele erau benefice pentru tara, nimic de zis, dar nasteau intrebarea fireasca , daca asta era rolul adevarat al armatei intr-un stat…
In februarie 2006, CSAT-ul prezidat de Basescu a votat si dat publicitatii, pe site-ul institutiei, proiectul Strategiei de Securitate Nationala a Romaniei, document care, conform legii, trebuia adoptat de Parlament in primele sase luni de mandat al lui Basescu.
In strategie se vorbea, in premiera, despre eficienta administratiei, ca parte a bunei guvernari, ea constituind o conditie esentiala pentru asigurarea securitatii si prosperitatii cetatenilor Romaniei:
”In scopul realizarii unei administratii eficiente, se prevede introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice, implementarea unui sistem complex si coerent de masuri pentru prevenirea si combaterea actelor de coruptie, aplicarea codurilor de etica pentru demnitari si functionari publici, debirocratizarea, simplificarea si urgentarea procedurilor administrative”. (hodoronc tronc…) 
Identificarea coruptiei ca factor de risc la adresa securitatii nationale…inca de la inceputul activitatii actualei administratii a creat balmajeala conditiilor pentru declansarea unui amplu program de actiuni pentru eradicarea coruptiei sistemice, legata de puterea politica, juridica si administrativa” – se mai arata in document.
Ca elemente principale ale Strategiei de combatere a coruptiei sunt precizate urmatoarele:   – Cresterea transparentei actului de guvernare, aplicarea stricta a standardelor de integritate morala a personalului care lucreaza in administratia publica si sporirea eficientei masurilor de combatere a coruptiei prin mijloace administrative.   – Revitalizarea sistemului de lupta impotriva coruptiei pe principiul intransigentei si eficientei prin: prevenirea ingerintelor politice sau administrative in activitatea organelor de justitie si cresterea integritatii si a rezistentei la coruptie a sistemului judiciar; intarirea capacitatii institutionale de lupta impotriva coruptiei; imbunatatirea coordonarii intre structurile de control si organele de ancheta penala; cresterea vitezei de desfasurare a proceselor penale”.
S-a stabilit, totodata, ca deveneau o prioritate anumite transformari in domeniul activitatii de informatii, in sensul implicarii in combaterea coruptiei.
Proiectul noii strategii a fost puternic combatut, la vremea respectiva, de clasa politica, iar strategia a fost votata abia in 2008. In 2009, dupa realegere, Basescu trebuia sa vina cu o noua strategie, care nu a mai fost votata nici pina azi.Nu ne propunem aici sa analizam daca decizia implicarii serviciilor de informatii intr-o activitate care tine in mod normal de Politie si Parchete, e buna sau nu.Ci doar sa aratam punctul slab: o decizie a CSAT, fie si sub forma unei strategii nationale, nu reprezinta o reglementare legislativa.
Din pacate, sa nu uitam ca SRI functioneaza dupa o lege din 1991 (!), cind nici nu se punea problema anticoruptiei. Restul legilor tinind de siguranta nationala sunt la fel de decrepite.Iar bunele intentii  nu pot tine loc de cadru legislativ. Exista un risc urias, anume ca aceasta problema sa fie ridicata la un moment dat de aparatorii vreunui inculpat, si sa se produca un blocaj total in justitie. Nu-i exclus ca CEDO sa aiba, la rindul ei, un cuvint de spus in aceasta chestiune. Probele furnizate de un serviciu fara atributii clar stipulate in lege pot deveni nule si neavenite peste noapte.
Ca asa stau lucrurile o demonstreaza un material exploziv postat de jurnalistul Catalin Tolontan  pe blogul propriu, rezultat in urma unei discutii off-the record cu judecatori si avocati.
”Binomul DNA – SRI este o erezie juridica!”  spune unul dintre judecatori, care mai sustine ca: ”Pe Coldea l-au vazut zeci de procurori si ofiteri judiciari! El aparea aproape zilnic intr-unul din birourile din DNA, care ii fusese pus special la dispozitie”. Asta cind? ”Pina sa inceapa scandalul cu Udrea, din ianuarie. Acum a mai rarit-o”.
Voi, ca ziaristi, cum va explicati ritmul dosarelor DNA? Sint, totusi, doar 70 de procurori DNA in toata tara. Nu va e clar ca unele dosare vin cu analiza SRI? In mod normal, SRI ofera informatii, nu face liniile de gindire ale urmaririi penale” mai spune magistratul.
”In ciuda opiniei generale, SRI nu are atributii legale in materie de lupt anticoruptie. Nu le are precizate prin lege, iar argumentul ca i le-a delegat Consiliul Suprem de Aparare a Tarii nu functioneaza! CSAT nu face legi”, afirma judecatorul. Din pacate, explica tot el, ”de teama SRI, foarte putini oameni din sistem sint liberi si au curaj sa vorbeasca”.
Un alt judecator e citat cu afirmatia ca ”DNA a inceput sa faca inovatii juridice. Indiferent cit de spectaculoase par acum arestarile, sa vedem cum se vor decide in instanta cazurile(…) In Romania nu s-a aflat inca, dar la CEDO s-a acceptat spre judecare unele spete. Nu inseamna ca s-a dat vreo decizie, dar cum CEDO accepta extrem de putine cazuri, hai sa vedem urmarea!”.(SURSA: Inpolitics.ro)
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.