Beneficiile și dezavantajele unei guvernări suveraniste în actualul context geopolitic(1)

Un interviu evenimnt cu prof. univ dr. Nicolae Radu un speialist ce a ocupat funcții importante în sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Dragoş Sorescu –  „GeoDef”: Este sau nu benefică o guvernare Trump pentru România și de ce?
Prof. univ dr. Nicolae Radu: Domnule Dragoş Sorescu, dumneavoastră şi colegii din redacţia „GeoDef” surpindeți prin capacitatea de anticipare a riscurilor, dar şi prin preocupări constante care întăresc analiza de intelligence. Invitaţia dumneavoastră de a afla împreună răspunsuri la problemele stringente ale lumii mă onorează, dar mă şi obligă la a spune lucrurilor pe nume, departe de “cosmetizarea” realităţii în care trăim. Izolaţionismul şi imprevizibilitatea măsurilor de securitate, slăbirea relaţiei dintre SUA şi UE, dar şi reducerea sprijinului pentru Ucraina pe fondul recentelor „negocieri” dintre preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin obligă la profunde reflecţii. Potrivit „Open Sources”:
„În mijlocul acestui haos (…) conflictul ruso-ucrainean în curs complică și mai mult situația, Moscova aparent fiind pregătită să exploateze instabilitatea din România în avantajul său”.
Dar ce facem, potrivit unui distins confrate, dacă Europa nu ne vrea, SUA nu ne vrea, există posibilitatea să plătim din nou despăgubiri de război ruşilor?
În repetate rânduri, am amintit că Noua Ordine Mondială adoptă o nouă filosofie cu privire la definirea propriei puteri! Să fie o simplă întâmplare că  SUA exclud Europa din negocierile de pace cu Rusia privind Ucraina, dar precizează că „va fi consultată”?
Viitorul necesită un efort comun bazat pe strategii, obiective şi mai puţin pe speranțe „morganice”!
Războiul pentru resurse nu se va încheia curând!
Cum pot fi explicate „ambiţiile expansioniste” ale lui Donald Trump, în condiţiile în care lumea are nevoie de pace?
Recent, „GeoDef” aprecia că „fascinația lui Donald Trump pentru achiziția de teritorii i-a speriat chiar și pe unii dintre susținătorii lui”.
Trump a afirmat încrezător că America va „lua Groenlanda”. A promis și că va „recupera” Canalul Panama. Și declară des că și Canada ar trebui să devină al 51-lea stat al SUA. Ba săptămâna trecută a revendicat chiar și Fâșia Gaza”.
Geodef oferă un răspuns care ar trebui să trezească interesul agenţiilor de securitate: „ambițiile expansioniste ale lui Trump sunt mai ușor de înțeles atunci când le încadrăm în tendința mondială.
Ceilalți doi conducători de talie globală pe care el pare a-i considera cu adevărat egali – Vladimir Puţin și Xi Jinping – văd și ei expansiunea teritorială ca pe un obiectiv național esențial, dar și ca pe o piesă în palmaresul măreției lor personale”. În aceste condiţii, cât de adevărat este că pacea devine o poveste?
Din punct de vedere economic, „România începe să simtă tremurul acestei instabilităţi. Încrederea investitorilor scade, iar semnele timpurii ale unei recesiuni economice apar. Spectrul tulburărilor politice se profilează, amenințând să deraieze progresul și dezvoltarea în regiune”, potrivit „Open Sources”. În acest context, o guvernare Trump are atât avantaje, cât și riscuri pentru România, în funcție de prioritățile politice și economice. Un avantaj poate fi faptul că Trump susține exploatarea gazelor și petrolului, iar România ar putea beneficia de investiții americane în sectorul energetic, inclusiv în Marea Neagră. Cum va reuşi, însă, România să îşi „apere” interesele naţionale în faţa Marilor Puteri? Dintre riscurile majore care pot cuprinde şi România, pot fi amintite imprevizibilitatea păstrării măsurilor de securitate, dar şi slăbirea relaţiei dintre SUA şi UE, pe fondul reducerii sprijinului pentru Ucraina.  În orice caz, Donald Trump deschide oportunităţi, dar şi riscuri prin redesenarea relaţiilor cu Rusia. Dacă este adevărat că SUA manifestă interes pentru Vestul Europei, în timp ce Rusia reintră în “drepturile de influenţă” pentru Estul Europei, care va fi viitorul României?

D.S.:  Există riscul ca o guvernare suveranistă să izoleze țara noastră sau e doar o frică nejustificată?
R. : Aşa cum am mai amintit, fără să ne rezumăm la  „Ping Fa” – „Arta războiului”, nevoia de soluții pragmatice, concrete se resimte tot mai puternic. Am întrebat în repetate rânduri în social-media și întreb și astăzi: pe cine supără pacea? De ce mor oameni nevinovați în Palestina și în Israel? Cine are nevoie de războiul din Ucraina? Ce înseamnă „România normală”?
Anxietea socială devine din ce în ce  mai mult o realitate şi în ţara noastră. Dar să vorbim de „suveranism” şi de „riscuri”, fără să respectăm Constituţiei României şi să ne apărăm interesele naţionale, ar însemna să devenim „complici” la manipulare şi dezinformare! America ne oferă o noua lecție de democratie! Președintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că America este un „stat suveran”! Dacă „suveranitatea” era privită până acum câteva zile ca o posibilă dovadă de nesupunere față de valorile UE, cine mai este deranjat de „dreptul de a-ți hotăra singur soarta”?
Ce înseamnă „România stat suveran”? Cine are interesul să promoveze suveranismul drept naţionalism extrem? Cât va mai dura până când alături de suveraniști, vor fi condamnaţi public „naţionaliştii şi independenţii”?
De fapt, pe cine deranjează Constituţia României?
Potrivit art 1, alin 1, din Constituţia României: „Statul român. (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, suveran înseamnă „care este deasupra tuturor, cu o mare autoritate, care are autoritatea supremă” (despre state, popoare), care se bucură de suveranitate”!Â
Să însemne o dovadă de normalitate „antisuveranismul” promovat de decidenţii politici subordonaţi intereselor străine? În aceste condiţii, îmi este foarte greu să înţeleg cum votul a peste două milioane de români a fost anulat pe baza unor „suspiciuni șubrede ale unor agenţii de informaţii”, după cum declară vicepreşedintele american  JD Vance la Conferinţa de Securitate de  la München, din 14 februarie 2025!  
Nu cumva „antisuveranismul” înseamnă un atac la democraţie?
Gabriel Oprea, fost ministru de interne, ministru al apărării naţionale, viceprim ministru pentru Securitate Naţională şi prim ministru interimar al Guvernului României are curajul să declare că a fi suveran nu înseamnă a fi naţionalist extrem sau violent, Dumnezeu, Patrie, Familie, Onoare reprezentând sistemul de valori al militarilor și polițiștilor activi, în rezervă și retragere!  
Cum poate fi explicat faptul că unii dintre decidenţii politici „îşi asumă explicit orientarea euroatlantică şi sub nicio formă nu sunt suveranisti”?
Cum poate fi explicate atitudinea vicepreşedintelui american JD Vance  care a dat o palmă celor agăţaţi de „ciolanul puterii”,  apreciind că „dacă democrația românească poate fi distrusă cu câteva reclame digitale pe TikTok, atunci ea nu a fost foarte puternică la început”?
Considerând declaraţia vicepreşedintelui american, cine se face vinovat de subminarea şi diluarea democraţiei în România? Să fie „statul paralel’ mai puternic decât suveranitatea poporului care, în fapt, defineşte democraţia?
Personal, nu cred că o posibilă guvernare suveranistă poate să izoleze țara noastră, aşa cum nu cred nici în încercarea disperată a unui semidoct cu pretenţii guvernamentale care nu se ruşina să declare că „nu este important că România să se ocupe de interesele sale naţionale, mai important fiind orientarea noastră spre valorile europene”!  Ce înseamnă valorile europene în condiţiile în care România a ajuns din producător de bunuri exportate în întreaga lume, într-un consumator de produse cu o calitate îndoielnică, dar cu preţuri la reducere? Pe cine deranjează suveranitatea României, în condiţiile în care a dovedit că rămâne angajată în parteneriate strategice  cu NATO,  UE şi cu SUA?
România nu a are o politică externă!
Dacă „economia” duduie în capul unora dintre guvernanţi cu focul întreţinut cu sutele de miliarde de dolari împrumutaţi de la băncile străine, cu dobânzi ameţitoare, ce au făcut şi ce fac guvernanţii pentru minorităţile române care nici măcar în biserică nu au voie să îşi ţină slujba de Crăciun în limba romană? Cine îi mai apară pe românii împinşi de sărăcie şi corupţie, să plece din ţară, la muncă în străinătate, dar numiţi, în mod nedrept, de presa internaţională „sclavii Europei”?
Cine este „duşmanul din interior” care încearcă să şteargă conştiinţa naţională şi identitatea românilor? Cine are „misiunea’ să calce în picioare Constituţia României şi să asocieze, cu rea credinţă, suveranitatea ţării cu „populismul,  izolaționismul, conspiraționismul, antisemitismul, xenofobia și dimensiunile totalitare”?
Fără să îndemn la atitudini neconforme cu respectul faţă de lege, este bine să lăsăm departe de noi ambiţiile politice, concurenţă neloială şi să gândim împreună la România de mâine! Indiferent de culoarea politică, datoria noastră faţă de ţară nu trebuie uitată, importanţa relaţiilor cu NATO, UE şi SUA reprezentând o garanţie pentru viitorul nostru. Cine mai are însă nevoie de România?

D.S. : Credeți că o conducere suveranistă ar putea diminua tensiunile din societate sau doar le-ar accentua?
N.R. : Domnule Dragoş Sorescu, întrebarea dumneavoastră este foarte bună! Tensiunile din societate nu mai sunt un secret! Ce generează însă aceste tensiuni? Rădăcinile sunt mult mai profunde decât credem!
Dacă înainte de 1989, românii trăiau în frig şi cu pâine, zahăr, ulei  distribuite pe cartelă, în urma efortului pentru achitarea datoriei externe şi scoaterea României din mâna creditorilor externi, cum poate fi explicat faptul că astăzi, după 35 de ani, România a ajuns o ţară cu o datorie de peste 200 miliarde de dolari şi fără resurse strategice? Cine a permis şi a încurajat distrugerea industriei româneşti cu piaţa de desfacere în peste 120 de ţări? Cine a lichidat industria petrolieră din România? Cine a transformat învăţământul românesc într-un nesfârşit experiment, astfel încât sunt intenţii guvernamentale de a elimina istoria şi limbă latină din programele şcolare?
Cum a fost posibil că în urmă pandemiei Covid 19, milioane de români să fie obligaţi să rămână în locuinţe, fără nicio explicaţie plauzibilă, în timp ce mii de români erau încolonaţi spre aeroporturile din Suceava, Bacău şi Iaşi, pentru a merge la cules de sparanghel nemţesc?
Ce se mai ştie despre „băieţii deştepţi” îmbogăţiţi peste noapte din afacerile de zeci de milioane de dolari cu măşti şi izolete dovedite apoi „neconforme” cu standerdele europene?
Cine plăteşte pentru cele peste 120 milioane de doze de vaccin anticovid rătăcite prin depozite?  
Cine explică ruşinea trăită de noi toţi de a deveni “complici” la înmormântarea părinţilor în saci din plastic?
În acest context, ce înseamnă o guvernare suveranistă? Cât de periculos este să spui astăzi că îţi iubeşti ţară şi că eşti patriot?
În mod cert, raportându-ne la articolul 1, alin 1 din Constituţia României, România are nevoie de conducători care să gândească pentru viitor, cu echilibru şi cu responsabilitate!
Cine poate să explice „spectacolul” ultimelor alegeri pentru funcţia de preşedinte al României, cu 14 candidaţi înscrişi în cursa electorală, anulat, după cum spunea recent vicepreşedintele american JD Vance, pe baza unor „suspiciuni şubrede ale unor agenţii de informaţii”?
Cât timp o să mai trăim în ţara surzilor? Să fie un act de apărare a democraţiei faptul că în România, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidenţiale când în diaspora deja se deschiseseră urnele pentru turul al doilea?
De nenumărate ori am invitat la reflecţii cu privire la  declaraţia lui Iosif Stalin, fost preşedinte al Uniunii Sovietice, respectiv: „Nu contează cine votează! Contează cine numără voturile”!  
În România cine a numărat voturile? (și cine le-a modificat de la tastatură? – n.r.). Diminuarea tensiunilor sociale ţin de rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm. Instabilitatea politică, sărăcia, nesiguranţa, migraţia, datoria externă, unele împrumuturi cu termene de plată peste 30 de ani, afectează încrederea românilor!
Cine amintea de „România normală”? Cine amintea de „România educată”?
Unde sunt cei care au cedat ucrainienilor sistemul „Patriot”, fără să gândească la securitatea naţională a României?
Într-un climat de frică amplificat în timpul pandemiei Covid 19 şi cu efecte vizibile astăzi prin „ipohondrie colectivă” şi „depresie”, dezamăgirea românilor cu privire la anularea alegerilor din 8 decembrie 2024, dar şi cu privire la o posibilă „minciună” promovată de guvernanţi cu putere de lege, poate degenera oricând într-o furie colectivă.
Cine mai are încredere în partidele politice?
Cine poate să explice cine a condus şi cine conduce cu adevărat România?
Speranţa nu este însă pierdută! Tensiunile sociale pot fi diminuate printr-o „viziune naţională” care să ţină seama de nevoile românilor!  Protejarea intereselor economice,  o guvernare care prioritizează economia națională, precum  sprijinirea firmelor românești, reducerea dependenței de importuri etc., ar putea reduce nemulțumirile legate de inegalitățile economice. Restabilirea încrederii în stat trebuie să devină o prioritate, aşa cum sănătatea, economia şi educaţia trebuie să devină elemente de bază ale securităţii naţionale.
Psihologia mulţimilor nu este o poveste! Dacă viitorii guvernanţi vor transmite un mesaj unitar, aplicat, echilibrat, cu un discurs incluziv și cu măsuri economice pragmatice, în mod cert tensiunile sociale vor fi diminuate şi înlocuite cu un sentiment de apartenenţa la construirea unui viitor pentru copiii noştri. Dar cine îşi doreşte acest lucru astăzi, în condiţiile în care  „circul politic” a devenit „breaking news” pentru întreaga lume care se uită la noi şi se închina de ceea ce vede?

D.S.: În ce domenii ar putea România adopta politici mai suveraniste fără a compromite relațiile cu UE și NATO?
N.R.: Recenta declaraţie a preşedintelui american Donald Trump, transmisă liderilor reuniţi la Davos, în „Forumul Economic Mondial”, schimbă Ordinea Mondială şi face aproape imposibilă de anticipat direcţia în care vor fi rezolvate problemele lumii!
Dacă până acum, relaţiile României cu UE şi NATO erau prioritate absolută, cum se va poziţiona România după declaraţia preşedintelui Donald Trump, care atrage atenţia asupra unei reconfigurări a relaţiilor dintre SUA ŞI UE?
Ce mesaj transmite preşedintele american când  apreciază că „din punctul de vedere al Americii, UE ne tratează foarte, foarte nedrept, foarte rău. Au o taxă mare.
Ei, în esență, nu iau produsele noastre din fermă și nu ne iau mașinile, totuși ne trimit mașini la milioane de dolari”? Coroborând  mesajul preşedintelui american transmis la Davos, cu declaraţia trimisului special al lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, potrivit căruia: „Europa va fi consultată, dar nu va fi prezentă la masa discuțiilor de pace planificate între SUA, Rusia și Ucraina”, în mod cert România are nevoie de o politică externă echilibrată şi de o diplomaţie activă care să apere interesele naţionale şi să consolideze relaţiile cu UE şi NATO, dar care să asigure creşterea influenței României prin parteneriate economice și strategice fără a depinde exclusiv de deciziile Bruxelles-ului, cu alte puteri globale, precum SUA, Turcia, Japonia, Coreea de Sud, fără a afecta parteneriatele europene.
În acest sens, deşi pare mai mult o dorinţă  încă neexprimată, România poate accelera exploatarea gazelor din Marea Neagră și dezvoltarea energiei nucleare pentru a-și asigura independența energetică. După cum bine se cunoaşte, diversificarea surselor de energie și investițiile în regenerabile pot crește suveranitatea energetică. România poate încuraja dezvoltarea firmelor românești prin facilități fiscale, acces la finanțare și sprijin logistic, fără a discrimina investitorii străini.
Pe tremen mediu şi lung, reindustrializare și reducerea dependenței de importuri trebuie să devină o prioritate. Dezvoltarea sectoarelor-cheie, precum  industria de apărare, IT, energie, agricultură poate crește autonomia economică.
Mai mult decât necesare sunt măsurile concrete cu privire la sprijinirea fermierilor români şi procesarea locală a produselor agricole, fără intemediari, prin subvenții mai bine direcționate și politici de protecție a terenurilor agricole pentru a evita vânzarea excesivă către străini, dar şi prin crearea unor lanțuri de producție și distribuție care să reducă exportul de materie primă și să crească valoarea adăugată în România.
Considerând toate acestea, apărarea limbii române şi a identităţii naţionale,  stoparea „exodului” forţei de muncă şi încurajarea natalităţii prin reconstruirea sentimentului de încredere trebuie să fie incluse în priorităţile ce ţin de securitatea naţională a României. Spre deosebire de România, premierul maghiar Viktor Orban duce o politică suveranistă foarte îndrăzneaţă şi  susţinută printr-un joc diplomatic de mare valoare, cu relaţii de bună prietenie cu SUA, dar şi cu Turcia, China şi Rusia. Promovarea intereselor maghiare au compromis relaţiile cu UE şi NATO? În aceste condiţii, de unde vine teama că promovarea intereselor naţionale ale României poate compromite relaţiile cu UE şi NATO? Ce facem, însă, dacă Europa va bate din nou la uşa Rusiei, iar preşedintele rus Vladimir Puţin va fi din nou frecventabil?
– va urma –

Prof. univ. dr. Nicolae Radu
Sursa: art – emis.ro

Nota redacției – Prof. univ dr. Nicolae Radu a ocupat funcții importante în sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum: Șef Centru de Expertiză Psihologică în cadrul SPP, Director Împuternicit la Centrul de Psihosociologie al MAI, consilier secretar de stat MAI, consilier CSAT, Administrația Prezidențială și purtător de cuvânt al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.
Nicolae Radu este profesor universitar dr. în cadrul Universității „Spiru Haret” din București.
Din anul 2018, în calitate de profesor asociat, a predat cursuri de Ledership, Laborator de specialitate – Servicii de informații și Psihopatologie militară în cadrul Universității București.
Din anul 2015, Nicolae Radu este abilitat conducător de doctorat pentru Informații și Securitate Națională în cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”.
În prezent, domnul profesor are preocupări operaționale in spațiul intelligence, de prevenire și combatere a terorismului, dar și în zona psihologiei aplicate pentru personalul destinat misiunilor speciale tip Sayeret Matkal din cadrul Israel Elite Special Forces Unit și General Staff Reconnaissance Unit 269.

Share on Facebook

Tweet

Follow us