Adevărul despre Roșia Montană Gold Corporation

Adevărul despre Roșia Montană Gold Corporation

1 57

Ca și în 2009, societatea Roșia Montană Gold Corporation a fost, în 2023, pe pierderi atât de mari încât a fost în situație virtuală de lichidare. Adică, a continuat să fie o societate-fantomă, care nu ar fi trebuit nicicând să primească și să i se prelungească (ultima oară, în 2019) licențe de exploatare a aurului de la Roșia Montană. Nici să facă procese de “expropriere”, la ICSID de la Washington, contra Statului Român.
Trădătorii politici, dobitocii birocratici și ipocriții din oengeuri nu au realizat teatrul cu scenariu prost de “investiții” jucat de RMGC și Gabriel Resources (acționarul său ultra-majoritar) în perioada 1999-2009, așa cum nu realizează că au de-a face cu o fantomă din 2009 încoace.
Primul sezon a fost dedicat acaparării unei regii automone, cu tot cu drepturile de exploatare. Era pe vremea când România ne dădea privatizare pe pâine, iar “investitorii” erau ridicați în slăvi, chit că erau ex-ospătari și, în mod curent, traficanți de droguri și carne vie.
Al doilea sezon acestei telenovele a fost finalizat cu o majorare fictivă de capital social.
În anii aceea, 2008-2009, RMGC a reușit să acumuleze pierderi de cca 500 de milioane de euro. Ca să le acopere, RMGC a convertit în acțiuni noi o pretinsă creanță a Gabriel Resources și a “rezolvat” problema prin cea mai clișeică formă de spălare de bani. Pretinsa creanță a înglobat și o mică parte constând în despăgubiri plătite sătenilor pentru a-și părăsi casele, dar și sume de “protocol”, cu care s-a cumpărat bunăvoința presei, a lobby-iștilor și a politicienilor, precum și mita și traficul de influență pe față.
E ironic, dar într-o primă fază, judecătorii de la Alba Iulia au refuzat schema financiară, pe motiv că nu se bazează pe fapte reale.
Dar politicienii – compradores de la acea vreme au modificat legea pentru a da șansa “investitorilor” să rezolve problema.
Majorarea de capital a fost acceptată, până la urmă, de un judecător “binevoitor”, foarte imparțial.
Personal, în 2010, am reușit să conving un parlamentar să formuleze acțiune în dizolvarea RMGC.
Cu toate că se dădeau cu koorul de pământ contra exploatării cu cianuri a aurului de la Roșia Montană, oengeurile militante nu s-au lăsat convinse de această acțiune. Au refuzat să participe la proces. Am avut întâlniri cu două dintre ele: Alburnus Major și Neurweg.
Au venit, m-au scanat, au văzut cu nu am nici trese pe umăr, nici pedegree Open Society Foundation/Freedom House, au realizat că nu pot influența cu nimic mersul de buldozer al proiectului de scamatorie la care erau toți parte (deci, că nu sunt periculos, ci doar naiv) și au plecat.
După care au început celebrele manifestații anti-RMGC (la care am fost și eu de câteva ori, tot din naivitate), proteste la care a luat naștere mișcarea nicușorist-sălvătoristă care a dat guvernul zero Cioloș și, ulterior, guvernele zero barat Orban & Cîțu, care ne-au cocoșat cu sutele de miliarde împrumutate și aruncate pe fereastră & furate în plandemie. Și care au readus pe lume politicile naziste și de tip apartheid…
La scurt timp de la punerea pe rolul justiției a dosarului de dizolvare (la care am muncit un an pro bono) parlamebtarul de care vă ziceam a renunțat la acțiune. Fusese amenințat cu cheltuieli de judecată de 400 de mii de euro.
Și RMGC a rămas plăcut-uscată, pentru a putea fi făcută în liniște acțiunea la ICSID.
Apropo, ca urmare a majorării fictive de capital, Minvest Deva, care era atunci acționar cu 19%, a fost diluat instant la 0,17%. Că așa-i în tenis.
Suntem în 2024, iar presa și politicienii, aceiași compradores care au făcut afaceri ultra-bănoase cu fantoma RMGC, se lamentează că Statul român pierde miliarde la ICSID.
Notă: deocamdată, această informație excesiv de împinsă la tv e feicniuz. Pe site-ul ICSID nu scrie nimic despre decizie, deci ori presa știe pe surse ce gândesc arbitri, ceea ce e tâmpit și riscant, pentru că sugerează corupție și scurgeri de informații confidențiale, ori presa are, de fapt, o misiune, aceea de a convinge investitorii să bage bani în acțiuni ale Gabriel Resources.
Eu zic să urmărim ce se întâmplă cu capitalul social al fantomei. Iar dacă nu se acoperă mega-pierderile, să pretindem deștepților care reprezintă Statul român să facă acțiune în dizolvarea RMGC și să ceară lichidarea.
Dacă, retroactiv, se va fi constatat că RMGC a fost o fantomă încă din 2009, înseamnă că nu a existat o investiție și, deci, nu există expropriere, deci procesul de la ICSID trebuie anulat, întrucât este o simulație.
Nu pretind oengeurilor militante să ia această idee pro bono și să o transforme în acțiune în dizolvare. Ele au o altă agendă.
PS Mă adresez celor vizați de această postare: priviți-vă în oglindă. Nu o spargeți dacă nu vă place imaginea de acolo. Riscați să vă răniți la degețele.

Autor: Gheorghe Piperea
Sursa: facebook.com

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.