De ce o zi a ziaristului roman!
În urmă cu un an, la iniţiativa Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, a fost înaintată Senatului României (prin senatorul Haralambie Vochiţoiu) o solicitare, ca ziua de 28 iunie să fie declarată Ziua Ziaristului Român.
În primul rând pentru ca breasla ziariştilor să se bucure de o recunoaştere a autorităţilor şi a opiniei publice, în general, de respectul acestora pentru profesia importantă şi necesară într-o societate democratică, civilizată.
O profesiune responsabilă, care necesită deseori sacrificii nebănuite, până la jertfa supremă. Ziua de 28 iunie a fost propusa pentru a cinsti memoria celui mai mare ziarist român, Mihai Eminescu, cel care, la data 28 iunie 1883, a fost „suprimat” din viaţa de jurnalist după ce, în dimineaţa aceleiași zile, în gazeta Timpul, din Bucureşti, apărea un amplu articol despre libertatea presei in Regatul Roman.
Ajungând la Camera Deputaţilor, cameră decizională, propunerea a fost aprobată în unanimitate de către membrii Comisiei de Cultură, urmare a unor luări de cuvânt pertinente, responsabile, faţă de menirea de parlamentar român. Cinste lor.
În cursul acestei săptămâni, iniţiativa legislativă, supusă votului în Plenul Camerei Deputaţilor, poate deveni Lege, iar la 28 iunie ar putea fi sărbătorită de către toţi ziariştii români, indiferent de limba pe care o vorbesc, de etnia din care fac parte şi pe care o reprezintă.Încă din anul 2013, într-un articol intitulat „De ce Eminescu? De ce 28 iunie?”, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) pleda pentru necesitatea impunerii lui Eminescu ca reper deontologic al jurnalismului românesc și pentru importanța simbolică a zilei de 28 iunie. Iată cum erau argumentate aceste două aspecte:
1. Eminescu nu a fost doar poet şi gânditor, ci şi un mare jurnalist român (cel mai mare) şi, în această calitate, primul analist economic şi politic din istoria României.“Diagnosticele”, avertismentele, analizele şi soluţiile exprimate în textele sale apărute în presa vremii (începând cu “Echilibrul”, “Să facem un Congres” şi “În Unire e tăria”, publicate în ziarul FEDERAŢIUNEA de la Pesta, în 1869, şi terminând cu avalanşa de articole de la TIMPUL) sunt bazate pe o profundă cunoaştere a realităţilor româneşti, a istoriei şi a contextului european al timpului său.
- Aproape toate analizele sale sociologice, istorice, economice şi politice sunt valabile şi astăzi. Citindu-le, ai senzaţia halucinantă că sunt scrise aici şi acum. L-am ales, aşadar, pe Mihai Eminescu drept reper absolut al jurnalisticii naţionale, el fiind, aşa cum l-a numit Constantin Noica, “omul deplin al culturii române”.
- 28 iunie 1883 are semnificaţia morţii “civile” a lui Mihai Eminescu, scoaterea lui din presă. A fost o zi neagră pentru jurnalismul românesc, dar şi un indiciu al forţei sociale a presei, de vreme ce Eminescu jurnalistul nu a putut fi făcut să tacă decât prin cămaşa de forţă.
- Alegerea, ca reper de acţiune şi moralitate profesională, a jurnalistului Mihai Eminescu, coroborată cu instituirea zilei de 28 iunie ca zi reprezentativă a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, sunt, credem noi, forme explicite şi simbolice de expresie a angajamentului civic şi moral al UZPR, în direcţia recuperării şi reafirmării demnităţii naţionale de popor european. Numele lui Mihai Eminescu şi data de 28 iunie 1883 au, pentru UZPR, semnificaţia unui clopot tras în dungă în momentele de restrişte şi pericol naţional.
- Precizăm, de asemenea, că recursul la modelul jurnalistic Eminescu este un recurs la moralitatea şi valorile creative ale jurnalisticii în esenţa ei. Şi nu urmărim exploatarea în folos propriu a prestigiului uriaş al modelului, ci încercăm să ne raportăm la el, slujindu-l după puterile şi resursele noastre de conştiinţă. Slujindu-l pe el, ne slujim, de fapt, pe noi”.
