Cainocidul
Diverse dudui isterice si domni cu morga de salvatori ai omenirii plimba prin gura abuziv termenul genocid cand vine vorba de eutanasierea maidanezilor. O operatie extrema votata deunazi de parlamentarii patriei, de aplicat dupa epuizarea solutiilor de gestionare, sterilizare sau dare spre adoptie a cotarlelor culese de pe domeniul public. Un proiect de lege – unul din putinele – adaptat realitatilor Romanikai, unde se-ntampla sa mai vezi cate o urbe unde viata umana curge la un nivel degradant dar unde activistii pentru drepturile animalelor se dau de ceasul mortii sa impuna tratarea javrelor hoinare mai bine decat a exemplarelor bipede platitoare de impozite.
Sa fim seriosi. Romanika nu-si permite acum si probabil n-o va face multa vreme de acum incolo sa trateze uman cainii comunitari cand inca se poarte caineste cu majoritatea comunitatii mioritice. In conditiile in care se traieste acum, este un afront sinstru sa vezi derulandu-se programe pentru hranirea si cazarea maidanezilor de pe strazi in paralel cu lipsa crasa de solutii pentru traiul multor pensionari sau cetateni in activitate degradati la stare animala. Si care au drept singura legatura cu maidanul impulsul permanent de a-si lua campii.
Unde mai pui ca accesele de isterie vecine cu lesinul pe care le-am vazut zilele trecute la sustinatoarele cauzei cainilor venite in Parlament sunt un paravan uman convingator pentru cainosenia cu care diverse asociatii de protectie isi baga in buzunare fonduri grase alocate din bugete generoase pentru intretinerea cainilor fara stapan.
Perla acestui aranjament ipocrit ramane gestul dezinteresat al printese Maia, incoronata de media cu laurii de aparatoare a animalelor. Cu ocazia vizitei la Brasov – oras pe care il botezase Auschwitz-ul cainilor – duduia s-a pozat cu caini in brate si s-a gudurat canin pe langa aparatele de filmat in timp ce promitea ca ii va adopta pe toti. Nu numai ca n-a mai venit sa-i ia, dar nu a trimis macar un eurocent pentru intretinerea lor.
Specia asta ar merita putin castrata la darul vorbirii sau macar sterilizata la aparitii publice.
Vifor Rotar
