Licentiatii de azi, somerii de maine
Diploma de licenta este doar o foaie de hartie fara nicio garantie. Rima neintentionata suna deprimant pentru studentii sau proaspat absolventii care isi pun sperante mari in viitorul profesional pe care tocmai si-l cladesc.
Aproape jumatate dintre studentii care termina studii universitare, nu-si gasesc de lucru in domeniul pentru care s-au pregatit. Iar cand gasesc, peste 80% dintre ei constata ca au invatat mai multe la locul de munca si nu in facultate.
Absolventii de Medicina si Arhitectura isi gasesc cel mai repede un loc de munca. La cel mult trei luni dupa ce termina facultatea, arata un studiu realizat de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS). Urmeaza artistii care, in patru luni, teoretic ar trebui sa aiba un job.
Nici absolventii de Stiinte Economice nu-si gasesc un job mai devreme de cinci luni. Iar cand gasesc, nu e pe masura pregatirii lor.
In aceste conditii, doar 55% dintre absolventi se angajeaza. Restul raman pe dinafara pentru ca multe universitati functioneaza in continuare cu programe care nu sunt cerute pe piata muncii.
Ministrul Educatiei spune ca solutia ca universitatile sa nu mai produca studenti pe banda rulanta.
Absolventii de la stiinte sociale si politice, stiinte ingineresti, stiinte umaniste, educatie fizica si sport au nevoie in medie de trei luni si jumatate pana isi gasesc un loc de munca.
Absolventii de la stiinte exacte cauta un loc de munca peste cinci luni, cei de la stiinte agricole si silvice peste sase luni, iar cei de la stiinte ale naturii aproape sapte luni, potrivit studiului.
Competentele transversale de tipul cunoasterea unei limbi straine si abilitatile de lucru cu calculatorul au importanta aproximativ egala cu modul de prezentare la interviu si cu tipul de personalitate, conform datelor prezentate.
Totusi, competentele transversale sunt mult mai importante decat cele specifice in gasirea primului job, cu exceptia domeniului medicina umana, spun autorii studiului.
Inclusiv in timpul discutiilor de grup cu recrutorii, acestia par sa plaseze competentele transversale si tipul de personalitate in plan superior fata de abilitatile stricte dobandite in cursul programelor de studii.
Absolventii din domeniul stiintelor economice sunt cei mai nemultumiti de calitatea pregatirii primite in timpul facultatii. Totodata, absolventii din domeniile arte, arhitectura si urbanism sau sanatate sunt mai multumiti decat restul de modul in care facultatea urmata i-a pregatit pentru cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca la locul de munca actual.
