Premiul Nobel pentru chimie 2009
O cercetatoare din Israel, un britanic si un american sunt laureatii Nobel pentru chimie in acest an. Este vorba de Ada Yonath, Venkatraman Ramakrishnan si Thomas A.Steitz, care au fost distinsi cu Nobelul pentru chimie, pentru cercetari in structura si functionarea ribozomilor si a legaturilor acestora cu crearea de noi antibiotice, se arata in motivarea Academiei Regale de Stiinte a Suediei.
Comitetul Nobel recompenseaza, astfel, studiile intreprinse intr-unul dintre cele mai importante domenii ale vietii, adica modalitatea in care ribozomii transforma informatia ADN in viata.
Ribozomii produc proteine care controleaza chimia din toate organismele vii.
„Toti ribozomii sunt cruciali pentru viata si, de asemenea, folositori pentru crearea ne noi antibiotice”, potrivit comunicatului Comitetului Nobel.
Venkatraman Ramakrishnan (Marea Britania), Thomas A. Steitz (SUA) si Ada E. Yonath (Israel) au descris cum arata ribozomii si cum functioneaza ei la nivel atomic. Toþi trei au utilizat metoda numita cristalografia razelor X, pentru a radiografia pozitia fiecaruia dintre sutele de mii de atomi care formeaza ribozomul.
In interiorul fiecarei celule din organism exista molecule ADN care contin amprente ale felului in care fiinta umana arata si functioneaza. Dar molecula ADN este pasiva si aici intervine rolul crucial al ribozomilor, care transforma amprentele in materie vie. Bazati pe informatia ADN, ribozomii produc proteine: hemoglobina, anticorpii, hormoni precum insulina si altele. Sunt zeci de mii de proteine in corpul omenesc, cu diferite forme si functii, care construiesc viata la nivelul chimic.
Fara ribozomi funcþionali, bacteriile nu pot supravietui, acesta fiind motivul pentru care ribozomii pot fi utilizati in crearea unor noi antibiotice. Cei trei laureati au generat modele 3D care arata legaturile dintre antibiotoce si ribozomi. Aceste modele sunt astazi folosite in cercetare pentru a dezvolta noi antibiotice, se mai arata in motivatia juriului.
In 2006, Ada Yonath si George Feher au castigat premiul Wolf pentru chimie, distinctie care deseori serveste ca barometru pentru viitorii castigatori ai premiului Nobel.
Israelianca a devenit cunoscuta pentru cercetarea in structura ribozomilor. Este in prezent director al Helen and Milton A. Kimmelman Center for Biomolecular Structure si al Assembly of the Weizmann Institute of Science. In 2008 a devenit prima femeie israeliana care a castigat un premiu pentru intreaga cariera de la L’Oreal si UNESCO, pentru cercetarea sa care a decoperit cum bacteriile devin rezistente la antibiotice.
Ca un mic divertisment, legat de premiul Nobel pentru chimie, iata cateva date din istoricul sau.
Din 1901 pana astazi, 153 de persoane au fost distinse cu Nobel, Frederick Sanger fiind singurul de doua ori laureat, iar la opt editii premiul nu s-a acordat, comitetul considerand ca nicio lucrare din domeniu nu intrunea criteriul cerut de Alfred Nobel, de contributie relevanta adusa cercetarii.
Astfel, in 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 si 1942, chimia nu a avut niciun laureat la Nobel, pe de o parte pentru ca nicio descoperire nu a fost considerata de importanta majora, iar pe de alta parte pentru ca, in timpul celor doua razboaie mondiale, niciun premiu Nobel nu a fost decernat.
Cel mai tanar laureat din chimie este Frederic Joliot, care, la 35 de ani, alaturi de Irene Joliot-Curie, a fost recompensat pentru contributiile aduse in domeniul elementelor radioactive.
Doi laureaþi ai Nobelului pentru chimie au fost constransi de Adolf Hitler sa refuze premiul: Richard Kuhn in 1938 si Adolf Butenandt in 1939. Ei au primit diploma si medalia ulterior, insa nu si recompensa financiara.
Dan Bota
