Fonduri europene pentru spatiile verzi
Conform normelor europene – de data aceasta benefice pentru tara noastra – pana la sfarsitul anului viitor autoritatile locale au obligatia sa asigure, din terenul intravilan, o suprafata de spatiu verde de minim 20 de metri patrati pe cap de locuitor, iar pana la sfarsitul lui 2013 suprafata trebuie sa creasca pana la cel putin 26 de metri patrati.
Oare cum sta treaba asta in Brasov, marele oras cu un intravilan ciopartit de interese imobiliare si cu spatii verzi tot mai mult diminuatr, ca suprafata, prin interventia, sub diferite motive, a asfaltuluiu primarial?
Potrivit datelor oferite de purtatorul de cuvant al Primariei Brasov, Sorin Toarcea, in prezent fiecare brasovean beneficiaza de 16 metri patrati de verdeata,.
Probabil in acest calcul este inclusa si verdeata pe care o cumpara lumea de la piata, pentru supe si ciorbe.
Sorin Toarcea precizeaza ca din calcul este exclusa Tampa care, din punctul de vedere al conducerii APM Brasov, nu poate fi luata in calculul acestei suprafete. Ar fi fost si culmea sfidarii!
In cazul in care autoritatile locale nu vor lua masurile necesare pentru asigurarea suprafetei impuse de legislatie, acestea risca sa fie amendate de organele de control ale Ministerului Mediului.
Pentru a susþine acest obiectiv, autoritatile locale pot obþine fonduri europene prin „Programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati”.
Scopul acestui program ar fi imbunatatirea factorilor de mediu si a calitatii vietii in localitati prin cresterea suprafetelor spatiilor verzi pe cap de locuitor – era sa scriu „cap de bovina furajata”, caci cam asa ne trateaza responsabilii din Primarie – si apropierea marimii acestora de standardele europene, fie prin extinderea zonelor verzi, fie prin modernizarea celor existente.
Beneficiarii sunt unitatile administrativ-teritoriale, prin autoritatile administratiei publice locale. Acestea trebuie sa actioneze in nume propriu si sa fie proprietarii sau administratorii terenului pe care se realizeaza proiectul.
In acelasi timp, Parlamentul a adoptat o serie de modificari ale Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane.
Astfel, desi schimbarea destinatiei spatiilor verzi era interzisa si pana acum, foarte multe parcuri si gradini au fost distruse pentru a se amplasa cladiri, la Brasov cel mai recent exemplu fiind parcul Tractoru.
Potrivit Ordonantei de Urgenta nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului, schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi, prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora, deci indiferent daca se afla in proprietate privata sau proprietate publica.
Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea acestei interdictii sunt lovite de nulitate absoluta.
Dezvoltatorii – spus cu blandete – au gasit soluia si au profitat de faptul ca in planul urbanistic general (PUG), zonele in care s-a construit si se mai construieste nu erau trecute in categoria „spaþii verzi”. Pentru a se evita astfel de situatii, noua reglementare completeaza tipologia spatiilor verzi in raport cu functionalitatea lor si prevede un termen de doi ani de la intrarea in vigoare a legii pentru intocmirea registrelor locale ale spatiilor verzi.
Fata de legislatia anterioara au fost introduse in categoria „spatii verzi” si spatiile cu acces public limitat, cum ar fi cele aferente scolilor, parcurilor sportive, dar si a spatiilor verzi aferente blocurilor de locuinte, a spatiilor verzi cu caracter utilitar sau gradina specializata.
De asemenea, noua legislatie a venit si cu precizari privind definirea acestor notiuni. De exemplu, spatii verzi aferente locuintelor multietajate sunt cele formate din cadru vegetal, amplasate adiacent blocurilor de locuinte multietajate, cu rol estetic si de protectie, de ameliorare a climatului si a calitatii aerului, cum sunt ele definite. Insa specialistii sustin ca aceasta definitie este destul de neclara si spera ca normele metodologice sa aduca mai multe clarificari.
Sa speram ca aceste norme metodologice vor incepe sa-si faca efectul si sa-si arate puterea de lege, caci prin Brasov, sub obladuirea mai marilor de prin Primarie si, in mare parte, in interesul lor, s-a cam dat iama prin spatiul verde al urbei. Sunt curios cum se vor repara aceste interventii betonate si asfaltate si cine va plati pana la urma, caci mustele bazaie pe la caciulile unor edili brasoveni.
Dan Bota
