Detergentii – instructiuni ECO de folosire (I)
In vremuri indepartate, dar si in zilele de azi, hainele erau curatate, prin frecarea cu pietre pe malul unei ape curgatoare.
Acest mod de a spala este deja istorie, umanitatea evoluand in sensul simplificarii si perfectionarii activitatii de spalare.
Una dintre cele mai importante descoperiri in domeniu il reprezinta detergentul.
In dictionar, detergent este definit ca agent de curatare. Detergentii sintetici contin anumite componente numite substante tensio-activa. Sapunul, prin definitie este o substanta tensio-activa. De fapt, el este cea mai veche substanta tensio-activa, si a fost folosita cam de 4500 de ani .
Se pare ca in secolul 15 se producea sapun in Venetia, apoi, in secolul 17 in Marsilia. In secolul 18 fabricarea sapunului s-a raspandit in intreaga Europa si in America de Nord, in secolul 19, fabricarea sapunului a devenit o una din cele mai importante industrii.
In 1907, sapunul sa transformat in detergent cand o firma germana a inceput comercializarea detergentului “Persil”.
In timpul celui de- al doilea razboi mondial, lipsa grasimilor , ingredientul predominant din sapun, a dus la cercetarea detergentilor sintetici. Apoi, dupa razboi, aparitia masinilor de spalat automate a accentuat nevoia unor noi alternative la sapun.
Iata cateva sfaturi utile de folosire a detergentilor disponibili pe piata la ora actuala.
Pentru rufele albe se recomanda produsele sub forma de pudra.
Putine gospodine stiu ca eficienta detergentilor pe care ii folosesc depinde foarte mult de conditiile in care sunt pastrati, de nivelul de umiditate si variatiile de temperatura.
Conditiile ideale de pastrare sunt spatiile uscate si reci.
Detergentii au si ei termen de valabilitate. In conditiile in care nu sunt depozitati corect, calitatea lor se poate deteriora drastic.
Detergentii lichizi nu contin agent de inalbire. Acest lucru este imposibil de realizat tehnologic din cauza faptului ca acesti agenti nu se pot stabiliza in lichid.
