La 120 de ani de la moartea lui Eminescu
Volumele XV-XX din seria Manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu, iesite de sub tipar la Regia Autonoma Monitorul Oficial, vor fi lansate, joi, in Aula Academiei Romane, la implinirea a 159 de ani de la nasterea poetului.
Reunind scrieri politice, poeme sau proza, volumele, care incheie facsimilarea manuscriselor eminesciene deiinute de Biblioteca Academiei Romane (BAR), sunt stranse intre coperiile a zece tomuri.
Ultimele patru volume, prin publicarea carora va fi finalizat ambitiosul proiect initiat de fostul presedinte al Academiei Eugen Simion, presedintele Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta, vor reuni manuscrise ale poetului existente in alte arhive de la Iasi, Cluj si Bucuresti.
Mentionand ca publicarea manuscriselor facsimilate ale lui Eminescu reprezinta „cel mai important proiect national spiritual al romanilor”, profesorul Simion si-a exprimat speranta ca anul acesta, pe 15 iunie, vor fi publicate si ultimele patru volume.
„In acest fel dorinta exprimata de Iorga, Calinescu, Perpessicius si Noica de a vedea facsimilate manuscrisele eminesciene si puse la dispoziiia cercetatorilor va fi dusa la capat”, a declarat, pentru AGERPRES, Eugen Simion.
Volumele, care au vazut lumina tiparului cu un efort financiar de 900.000 de lei, apar intr-un tiraj de 750 de exemplare, sub egida Editurii Enciclopedice, BAR si a Fundaitei Nationale pentru Stiinta si Arta.
O mare parte dintre acestea vor fi transmise gratuit bibliotecilor regionale din iara, insa volume se vor gasi si la BAR, de unde vor putea fi cumparate. Ulterior, volumele vor intra si in librarii, la un pret care urmeaza sa fie stabilit.
Manuscrisele lui Eminescu, pastrate de Titu Maiorescu intr-o celebra lada a poetului si donate Academiei Romane de autorul „Criticelor” in 1902, au fost legate in 45 de caiete, fara o cronologie stricta si fara o ordine tematica. „Caietele” au fost citite, descifrate, valorificate si reproduse in editii succesive timp de un secol de cateva generatii de eminescologi, de la Perpessicius, George Calinescu, la Dimitrie Vatamaniuc ori Petru Cretia.
Constantin Noica a initiat o adevarata campanie pentru facsimilarea manuscriselor eminesciene. Filosoful roman scria, in „Introducere la miracolul eminescian”, ca „abia manuscrisele, cu deschiderea lor catre universalul culturii si cel al limbilor, ne-ar arata concret ce inseamna impletirea necesara dintre universal si national”.
In prezent, starea lor este, potrivit academicianului Eugen Simion, „de o vulnerabilitate maxima” si, practic, „nu mai pot fi consultate”.
In ianuarie 2005, Academia Romana a lansat primul volum al celebrelor Manuscrise facsimilate ale lui Mihai Eminescu, un proiect ambitios, al carui prim pas a fost facut in 1999 de ministrul Culturii de atunci, Ion Caramitru, care a alocat 90.000 dolari pentru achizitionarea unui scanner performant, folosit la realizarea volumelor aparute pana in prezent.
