Reabilitarea fostei resedinte a lui Mihai Viteazul

Reabilitarea fostei resedinte a lui Mihai Viteazul

0 208

Cinci milioane de euro sunt necesare pentru reabilitarea Palatului Princiar din Alba Iulia, fosta resedinta a lui Mihai Viteazul, cladire aflata in prezent in administrarea Prefecturii Alba, institutie care nu dispune de acesti bani.
In consecinta, a fost elaborat un proiect de hotarare de guvern, semnat de catre prefectul Stefan Bardan si presedintele Consiliului Judetean Alba, Ion Dumitrel, pentru transmiterea Palatului Princiar din proprietatea publica a statului in proprietatea publica a municipiului Alba Iulia si in administrarea Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia. Proiectul a fost inaintat, recent, spre adoptare Guvernului.
Prin Hotararea Guvernului nr. 326/2008, palatul a fost transmis din administrarea Ministerului Apararii Nationale in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) pentru Institutia Prefectului judetul Alba.
Dupa preluarea in administrare de catre MAI, Institutia Prefectului a efectuat o evaluare a starii in care se afla imobilul, din care a rezultat degradarea avansata a cladirilor. Acestea se distrug pe zi ce trece, in prezent lipsind scocurile, burlanele si instalatiile interioare. Invelitoarea deteriorata pe suprafete mari necesita interventii rapide pentru ca sunt deja tavane cazute si pereti afectati de infiltratiile de apa.
Investitia pentru reabilitarea cladirii este aproximata la cinci milioane de euro, suma care nu poate fi suportata de bugetul Institutiei Prefectului si care ar greva in mod serios bugetul MAI si, implicit, bugetul de stat.
Consiliul Local al municipiului Alba Iulia a elaborat proiectul ‘Reabilitare centru istoric, cai de acces, iluminat exterior si mobilier urban’ pentru care exista intentia de accesare a unor instrumente de finantare, respectiv Programul Operational Regional 2007 – 2013, Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere -, Domeniul de interventie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbana. Acesta are termen de depunere data de 31 martie 2009.
Acest proiect se inscrie in Planul Urbanistic Zonal – Milenium si completeaza investitiile realizate in anii precedenti sau aflate in desfasurare, care privesc reabilitarea infrastructurii edilitare si restaurarea cladirilor reprezentative din Cetatea Alba Iulia.
Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia nu poate solicita finantari decat pentru imobile care ii apartin si, din acest considerent, in 17 februarie, a solicitat transmiterea Palatului Princiar din proprietatea publica a statului si din administrarea MAI in proprietatea publica a municipiului Alba Iulia si in administrarea Consiliului Local. In acest scop, Institutia Prefectului Judetul Alba a elaborat proiectul de hotarare de Guvern de transmitere a imobilului in proprietatea publica a Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia.
In ultimul an, subiectul Palatului Princiar a fost transformat intr-unul cu caracter politic, in mai multe randuri.
Palatul Princiar s-a degradat vizibil in ultima perioada, in conditiile in care imobilul cu sute de incaperi a fost parasit de circa sase ani de zile, de cand a fost dezafectata cazarma militara. Imobilul a gazduit o unitate de geniu, care a fost insa desfiintata, iar cladirea a ramas doar sub supravegherea catorva paznici. Palatul are aproape 250 de incaperi, cu o suprafata totala de peste 8.100 de metri patrati.
Aflat in apropierea Catedralei Romano-Catolice si a Salii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit in secolul al XV-lea, fiind modificat si extins in secolele XVI- XVII. Initial, cladirea a avut drept destinatie resedinta Capitoliului romano-catolic, adica locul unde se redacta si autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost resedinta princiara, iar pentru o perioada de 11 luni, in anii 1599 si 1600, edificiul a servit ca resedinta a voievodului Mihai Viteazul.
Cladirea a fost grav avariata de turci si tatari, in timpul mariilor invazii din 1658 si 1662. Odata cu cucerirea Transilvaniei de catre Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat in cazarma, ramanand cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a gazduit garnizoana austriaca cu arsenalul si cazarma de artilerie, iar in decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.
In cronicile straine ale vremii, Palatul Princiar a fost descris ca un edificiu foarte luxos, impodobit cu fresce si scari de marmura. Cladirile sunt grupate in jurul a doua curti de forma patrata.
Edificiul este unul reprezentativ pentru spatiul transilvan si din punct de vedere arhitectonic, regasindu-se stilurile gotic, renascentist si baroc.

Sursa: AGERPRES

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.