Dupa ziduri suntem noi, restauratorii
Seful judetului vorbeste pana la epuizare despre campania de reabilitare a monumentelor istorice din oras si din judet. Si vorbesc cu scrasnet de tabla si pancartele metalice infipte in coasta fiecareia din cladirile sau fragmentele medievale de zid. Am aflat deja pana la saturatie ca Aristotel Cancescu si-a adjudecat istoria brasoveana a veacului de mijloc, dupa ce a pus mistria pe ea.
Din cand in cand, insa, din spatele fatadei medievale a faptelor arhitectonice comise de presedintele Consiliului Judetean razbate cate o apucatura foarte contemporana. Care n-are nimic cu lumea edilitara ci mai degraba cu cea muzicala. Daca sunteti fani hip-hop – sau chiar daca nu sunteti – ati auzit cu siguranta refrenul „Dupa blocuri suntem noi / Care te facem pe tine”. Fragmentul muzical se potriveste manusa si manierei de a reabilita istoria pe care o pune in opera Aristotel Cancescu.
Ce-i drept, nu e vorba de blocuri. (Sa fim seriosi, nici nu putea fi, coliviile astea de beton nu sunt pentru baronii locali, indiferent din ce partid fac ei parte). E vorba, in schimb, de ziduri. Istorice si foarte venerabile. In spatele lor sunt ei, restauratorii. De partea cealalta se gasesc uneori niste locatari care simt pe pielea lor ce inseamna harnicia asta constructiva.
Li se intampla riveranilor de pe strada Muresenilor, ale caror curti dau Dupa Ziduri. Cosmarul oamenilor a inceput cu cinci luni in urma. Atunci cand echipele de constructori tocmiti de CJ au inceput sa restaureze un turn si cateva fragmente de zid. Molozul rezultat in urma interventiei nu a fost niciodata ridicat. Gunoaiele s-au cladit pe mormanele de resturi de constructie, silindu-i pe locatari sa faca un slalom periculos pentru a intra in propriile lor case.
Ingustarea spatiului nu este insa cea mai mare nenorocire de pe Muresenilor. Gunoiul neadunat de atata amar de vreme a atras sobolanii si insectele. Un laborator de cofetarie a carui usa da in curte se vede in imposibilitatea de a mai functiona in conditii igienice. Locatarii sunt exasperati acum si de mirosul insuportabil pe care incalzirea vremii il ajuta sa exhale din mormanul de gunoi. De doua saptamani, muncitorii au abandonat total lucrarea si n-au mai dat pe-acolo.
Singura speranta a chiriasilor si proprietarilor cazuti victime ale reabilitarii este campania electorala. Oamenii trag nadejde ca santierul din curtea lor sa se gaseasca in planurile electorale ale CJ, ultima sansa ca schelele si gunoiul sa fie ridicate iar obiectivul sa fie raportat reabilitat.
Vifor Rotar
