Agricultura zonei Brasov
Cei de la varsta medie in sus cunosc bine fapul ca pamanturile localitatilor din jurul Brasovului sunt fertile si bune de cultivat pe ele, in concordanta cu clima locala, radacinoase, cartofi si sfecla de zahar. Multi poate isi maiamintesc de zilele in care erau luati, de la serviciu sa scoala, de autobuze care ii duceau la camp, prin imprejurimi, la diferite lucrari agricole sau, toamna, la recoltat.
Si erau zeci si sute de hectare cultivate.
Intre timp Stupinii au ajuns cartier al Brasovului, o combinatie ciudata de nici sat, nici oras, caci primarul aranjaza cu spor doar buicul targului, lasand restul de izbeliste.
Iar specificul celoralte localitati rurale din preajma Brasovului, preponderent agricol in trecutul nu prea inepartat, este acoperit treptat-treptat de betoanele si asfaltul unor asa-zise “cartiere rezidentiale”, o tichie de margaritar pe crestetul chelului in actala stare economica a populatiei.
Caci belferii, dupa ce au imputit aerul orasului, nu-l mai pot respira si vor zone curate si ecologice, baligand cu constructii de multe ori inestetice terenurile care produceau, pana nu de mult, hrana atat de necesara vietii noastre.
Astfel au disparut zeci de hectare de teren arabil din localitati ca Stupini, Ghimbav, Harman,Cistian, Bod sau Prejmer. Localiati in care pauerizatii ramasi nu mai au chef si putere sa lupte cu (nea)venitii noilor timpuri si reguli si prefera sa vanda terenuri pana nu de mult cu drag cultivate, spre folosul tuturor.
Si uite cum ajunge brasoveanul sa cumpere bolnavele legume din import din bolnavele supermaketuri ca el si ai lui sa ajunga bolnavi, la trup si la sulet.
Dan Bota
