Decesul CNSAS o …realitate!
ROMANIA CURTEA CONSTITU?IONALA
DECIZIA nr. 51 din 31 ianuarie 2008
referitoare la excep?ia de neconstitu?ionalitate a dispozi?iilor Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar ?i deconspirarea poli?iei politice comuniste
Ioan Vida – pre?edinte
Nicolae Cochinescu – judec?tor
Acsinte Gaspar – judec?tor
Petre Ninosu – judec?tor
Ion Predescu – judec?tor
Pusk?s Valentin Zolt?n – judec?tor
Tudorel Toader – judec?tor
Augustin Zegrean – judec?tor
Ion Tiuc? – procuror
Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent
Pe rol se afl? solu?ionarea excep?iei de neconstitu?ionalitate a dispozi?iilor art.31 alin (9), art.7 alin.(2), art.8, art.9 alin.(1), art.11, art.14 alin.(1) ?i (2), art.15 alin.(5), art.16 alin.(1) ?i (3), art.221 alin. (1) ?i (2) din Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar ?i deconspirarea poli?iei politice comuniste ?i a dispozi?iilor art.II ?i ale art.V din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.16/2006 pentru modificarea ?i completarea Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar ?i deconspirarea securit??ii ca poli?ie politic?, excep?ie ridicat? de Dan Voiculescu ?n Dosarul nr.8520/2/2006 al Cur?ii de Apel Bucure?ti – Sec?ia a IV-a civil?.
La apelul nominal, r?spunde consilierul juridic al Consiliului Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii, cu delega?ie la dosar, lips? fiind autorul excep?iei, fa?? de care procedura de citare a fost legal ?ndeplinit?.
Magistratul asistent refer? asupra cererii depuse la dosar de c?tre ap?r?torul autorului excep?iei, prin care se solicit? acordarea unui nou termen de judecat?, fiind ?n imposibilitate de prezentare din motive de s?n?tate.
?n sus?inerea cererii s-a anexat adeverin?? medical?. Reprezentantul Consiliului Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii ?i procurorul pun concluzii de admitere a cererii.
Curtea respinge cererea de am?narea a judec?rii excep?iei de neconstitu?ionalitate. Cauza fiind ?n stare de judecat?, Reprezentantul Consiliului Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii solicit? respingerea excep?iei de neconstitu?ionalitate, consider?nd c? dispozi?iile legale atacate nu contravin textelor constitu?ionale invocate ?n sus?inerea ei. Astfel, arat? c? at?t C.N.S.A.S. c?t ?i Colegiul Consiliului sunt autorit??i ale administra?iei publice de specialitate, pe care legiuitorul este ?ndrituit s? le reglementeze prin lege organic? ?i c? nici prin atribu?ii ?i nici prin procedur? aceste organe nu ?ncalc? prevederile constitu?ionale privind independen?a justi?iei. Pe de alt? parte, sus?ine c? examinarea excep?iei trebuie limitat? la dispozi?iile legale prev?zute ?n dispozitivul ?ncheierii de sesizare trimis? Cur?ii de c?tre instan?a de judecat?, excep?ia privind celelalte texte din lege men?ionate ?n cererea autorului excep?iei, fiind respins? ca inadmisibil? de c?tre instan??. Depune, ?n acest sens, concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excep?iei de neconstitu?ionalitate.
CURTEA, av?nd ?n vedere actele ?i lucr?rile dosarului, constat? urm?toarele: Prin ?ncheierea din 26 iunie 2007, pronun?at? ?n Dosarul nr.8520/2/2006, Curtea de Apel Bucure?ti – Sec?ia a IV-a civil? a sesizat Curtea Constitu?ional? cu excep?ia de neconstitu?ionalitate a prevederilor art.7 alin.(2), art.8, art.9 alin.(1), art.11, art.14 alin.(1) ?i (2), art.15 alin.(5), art.16 alin.(1) ?i (3) din Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar ?i deconspirarea poli?iei politice comuniste.
Excep?ia de neconstitu?ionalitate a fost ridicat? de Dan Voiculescu ?ntr-o cauz? av?nd ca obiect solu?ionarea contesta?iei formulate de acesta ?mpotriva deciziei prin care Consiliul Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii a stabilit c? a fost colaborator al poli?iei politice. ?n motivarea excep?iei de neconstitu?ionalitate, autorul acesteia invoc? prevederile art.1 alin.(4), art.64, art.70 alin.(2), art.73 alin.(3) din Constitu?ie, precum ?i dispozi?iile cuprinse ?n Titlul III, Capitolul I ?i Capitolul VI, Sec?iunea 1 din Legea fundamental? ?i formuleaz? urm?toarele considerente:
1. Dispozi?iile de lege atacate denatureaz? esen?a Consiliul Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii, de institu?ie pentru studierea arhivelor securit??ii, ?n scopul liberului acces la informa?ii, transform?nd-o ?ntr-o putere supraconstitu?ional?. ?n acest sens, trebuie observat c? C.N.S.A.S. nu se g?se?te ?n enumerarea institu?iilor cu statut constitu?ional, chiar dac? Legea fundamental? a fost revizuit? ?n anul 2003, deci dup? ?nfiin?area acestei institu?ii. Textul art.7 alin.(2) din Legea nr.187/1999, care define?te C.N.S.A.S ca „un organism autonom, cu personalitate juridic?, supus controlului Parlamentului”, induce ipoteza gre?it? c? institu?ia ar avea legitimitate constitu?ional? prin intermediul Parlamentului, ?n virtutea rolului acestuia prev?zut ?n art.61 din Legea fundamental?. ?n calitate de „unic? putere legiuitoare”, Parlamentul nu poate ?ns? legifera dec?t ?n limitele stabilite de Constitu?ie, iar Legea fundamental? nu las? 4 posibilitatea ?nfiin??rii prin lege a unor „organisme autonome”, altele dec?t cele prev?zute de Constitu?ie. ?nfiin?area prin lege a unor asemenea organisme autonome ar contraveni ?n mod evident principiului separa?iei ?i echilibrului puterilor ?n stat.
2. Organizarea ?i func?ionarea C.N.S.A.S. este reglementat? prin lege organic?, de?i institu?ia nu face obiectul reglement?rii legilor organice, prev?zut ?n mod expres ?i limitativ ?n art. 73 alin.(3) din Constitu?ie.
3. Viciul constitu?ional principal al Legii nr.187/1999 este localizat ?n articolele care atribuie C.N.S.A.S alte ?mputerniciri dec?t cele legate de conservarea ?i punerea la dispozi?ia popula?iei a informa?iilor de interes personal sau public stocate ?n arhivele fostelor servicii secrete. Dincolo de aceste atribu?ii de natur? executiv?, C.N.S.A.S a fost ?nzestrat cu atribu?ii jurisdic?ionale ?i transformat astfel ?n putere judec?toreasc? paralel?, ?n afara autorit??ii recunoscute de Constitu?ie, influen??nd statutul cet??enilor ?i raporturile juridice dintre subiectele de drept.
4. Statutul neconstitu?ional al C.N.S.A.S. este ?n mod ?i mai evident contrar spiritului ?i literei Constitu?iei ?n situa?iile ?n care, prin diferite articole, se acord? acestui organism putere superioar? celorlalte institu?ii constitu?ionale. Astfel: – Ignor?ndu-se principiul separa?iei puterilor ?n stat, prin art.11 din lege se prevede c? revocarea membrilor Consiliului nu poate fi f?cut? de puterea care i-a numit (Parlamentul), ci de ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie; – Art.221 alin. (1) din Legea nr.187/1999, introdus prin Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.16/2006, l?rge?te sfera atribu?iilor C.N.S.A.S, deja transconstitu?ionale, la „orice atribu?ii date ?n competen?a sa prin prezenta lege, precum ?i prin orice alte legi speciale”, agrav?nd ?n felul acesta caracterul de neconstitu?ionalitate al reglement?rii;
??????????? – Prin alineatul (2) al aceluia?i articol se prevede, cu evidenta ?nc?lcare a statutului puterii judec?tore?ti, competen?a Consiliului de a exercita „atribu?iile stabilite prin Legea nr.303/2004 privind statutul judec?torilor ?i procurorilor, republicat?, respectiv Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicat?, cu privire la judec?tori ?i procurori, referitoare la apartenen?a sau colaborarea cu serviciile de informa?ii ?nainte de anul 1990.”
??????????? – ?n conformitate cu dispozi?iile art.II din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.16/2006, toate autorit??ile, indiferent de statutul lor constitu?ional ?i legal, „sunt obligate s? trimit? C.N.S.A.S., ?n termen de 30 de zile” anumite lucr?ri;
??????????? – Aceea?i ordonan?? impune, prin art. V, Parlamentului obliga?ia de a modifica „ ?n termen de 60 de zile, Hot?r?rea Parlamentului nr.17/2000 pentru aprobarea Regulamentului de organizare ?i func?ionare a Consiliului Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii ca Poli?ie Politic?, publicat? ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr.244 din 2 iunie 2000.” 5. Art.31 alin.(9) din Legea nr.187/1999, introdus prin ordonan?a de urgen??, a prev?zut ?ncetarea calit??ii de deputat sau senator, ?n cazul condamn?rii „pentru s?v?r?irea unei infrac?iuni de fals ?n declara?ii”, contrar dispozi?iilor art.70 alin.(2) din Constitu?ia Rom?niei care, enun??nd limitativ situa?iile care atrag ?ncetarea calit??ii de deputat sau senator, nu prev?d ?i cazul men?ionat. Curtea de Apel Bucure?ti – Sec?ia a IV-a civil? opineaz? c? excep?ia de neconstitu?ionalitate este ne?ntemeiat?, cu urm?toarea motivare: Legea nr.187/1999 a fost adoptat? cu respectarea prevederilor art.73 alin.(3) lit.t) ?i ale art.117 alin.(3) din Constitu?ie, potrivit c?rora, prin lege organic?, se pot ?nfiin?a alte autorit??i administrative autonome, iar ?mprejurarea c? C.N.S.A.S. este supus controlului Parlamentului ?i are atribu?ii cu caracter administrativ- jurisdic?ional nu este de natur? s? ?ncalce principiul separa?iei puterilor ?n stat ?i nici prevederile Titlului III, Capitolul VI din Constitu?ie privind autoritatea judec?toreasc?. Nicio dispozi?ie constitu?ional? nu ?mpiedic? Parlamentul s? confere C.N.S.A.S. atribu?ii jurisdic?ionale, ?n condi?iile ?n care accesul la o instan?? de judecat? nu este restric?ionat. Totodat?, potrivit art.116 alin.(2) teza a doua din Constitu?ie, autorit??ile administrative autonome nu func?ioneaz? ?n subordinea Guvernului sau a 6 ministerelor ?i, prin urmare, textul constitu?ional nu exclude instituirea unor forme de control din partea celorlalte autorit??i, revenind Parlamentului rolul de a stabili modalitatea de control a acestora. Potrivit dispozi?iilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, ?ncheierea de sesizare a fost transmis? pre?edin?ilor celor dou? Camere ale Parlamentului, Guvernului ?i Avocatului Poporului, pentru a comunica punctul lor de vedere asupra excep?iei de neconstitu?ionalitate.
Guvernul a comunicat Cur?ii Constitu?ionale punctul s?u de vedere, ?n sensul c? excep?ia de neconstitu?ionalitate este ne?ntemeiat?, cu urm?toarea motivare: Critica de neconstitu?ionalitate viz?nd adoptarea Legii nr.187/1999 ca lege organic? este nefondat? deoarece, potrivit art.73 alin.(3) lit.h) din Constitu?ie, ?ine de domeniul legii organice reglementarea infrac?iunilor, pedepselor ?i a regimului execut?rii acestora.
Cum art.24 din lege cuprinde prevederi potrivit c?rora anumite fapte sunt calificate ca infrac?iuni ?i sunt stabilite pedepse, actul normativ face parte din categoria legilor organice, fiind adoptat de Parlament cu majoritatea cerut? de Constitu?ie. Nu este ?ntemeiat? nici critica referitoare la con?inutul reglement?rii ?n raport cu principiul separa?iei puterilor ?n stat, deoarece nu reprezint? ?n sine o ?nc?lcare a acestui principiu ?nfiin?area prin lege a unui organism autonom, controlul Parlamentului asupra unui astfel de organism, numirea membrilor de c?tre Parlament sau activitatea de tip administrativ-jurisdic?ional.
Faptul c? C.N.S.A.S. ??i desf??oar? activitatea ?i ??i ?ndepline?te atribu?iile prin efectuarea unor verific?ri ?i analize a unor probe nu poate conduce la concluzia interferen?ei cu atribu?iile puterii judec?tore?ti, dup? cum nici atribu?iile Colegiului C.N.S.A.S., ai c?rui membri sunt numi?i de Parlament, de solu?ionare a contesta?iilor ?mpotriva con?inutului adeverin?elor, nu pot fi astfel interpretate. Decizia dat? de Colegiul Consiliului este supus? controlului judec?toresc potrivit art.14, dup? cum activitatea Consiliului este supus? aceluia?i control, potrivit art.16. 7 Avocatul Poporului consider? c? excep?ia de neconstitu?ionalitate este ?ntemeiat?, dispozi?iile legale atacate con?in?nd „un venin neconstitu?ional”. Considerentele acestui punct de vedere sunt urm?toarele:
??????????? 1. Trebuie examinat? corela?ia dintre dispozi?iile legale care sunt anterioare revizuirii Constitu?iei din 2003 ?i dispozi?iile constitu?ionale noi care intereseaz? ?n cauz?, mai ales dispozi?iile art.21 alin.(4), conform c?rora „jurisdic?iile speciale sunt facultative”, cele ale art.124 alin.(2), potrivit c?rora „justi?ia este unic?, impar?ial? ?i egal? pentru to?i”, dispozi?iile art.126 alin.(5), potrivit c?rora „este interzis? ?nfiin?area de instan?e extraordinare”, precum ?i cele ale art.126 alin.(6), conform c?rora „controlul judec?toresc al actelor administrative ale autorit??ilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excep?ia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum ?i a actelor de comandament militar. Instan?ele de contencios administrativ sunt competente s? solu?ioneze cererile persoanelor v?t?mate prin ordonan?e sau, dup? caz, prin dispozi?ii din ordonan?e declarate neconstitu?ionale..” Aceast? analiz? poate permite identificarea unor conflicte ?ntre procedurile ?i actele prev?zute de Legea nr.187/1999 ?i exigen?ele constitu?ionale. Examinarea comparativ? este obligatorie, ?tiut fiind c? ?n domeniul protec?iei drepturilor omului, modific?rile constitu?ionale din anul 2003 au adus ?mbun?t??iri substan?iale.
??????????? 2. Curtea Constitu?ional? urmeaz? s? constate c? nicio prevedere constitu?ional? nu nominalizeaz? C.N.S.A.S., ca atare se impune stabilirea naturii juridice a acestui organism. Caracterizarea de la art.7 alin.(2) din lege, aceea de „organism autonom, cu personalitate juridic?, supus controlului Parlamentului” nu satisface exigen?ele art.116 din Constitu?ie, care utilizeaz? exprimarea „organe de specialitate precum ?i de autorit??i administrative autonome”. ?n ipoteza ?n care, Curtea consider? c? acest organism este autoritate administrativ?, ea trebuie s? verifice urm?toarele:
??????????????????????? a) temeiul legal; sub acest aspect, utilizarea legii organice este posibil? doar ?n situa?iile expres prev?zute de art.73 alin.(3) din Constitu?ie;
??????????????????????? b) ?n ce m?sur? procedura ?i actele acestui organism constituie o jurisdic?ie ?i dac? se respect? prevederile art.21 alin.(4), ale art.124 ?i ale art.126 alin.(5) ?i (6) din Constitu?ie. ?n ipoteza ?n care se apreciaz? c? deciziile C.N.S.A.S. sunt acte administrative, urmeaz? s? se observe c?, potrivit exigen?elor constitu?ionale, contestarea deciziei ca act administrativ trebuie s? fie solu?ionat? de c?tre instan?a de contencios administrativ, nicidecum de c?tre curtea de apel, sec?ia civil?, astfel cum este prev?zut ?n art.16 alin.(1) din Legea nr.187/1999.
??????????? 3. Curtea Constitu?ional? trebuie s? verifice dac?, prin procedura ?i actele sale, acest organism se ?nscrie ?n autoritatea judec?toreasc?. ?n aceast? ipotez?, C.N.S.A.S. ar deveni un organism cvasi-judec?toresc care lucreaz? dup? o procedur? contencioas? ?i care emite acte cu importante consecin?e juridice. Or, potrivit textelor constitu?ionale men?ionate, instan?ele judec?tore?ti sunt cele prev?zute de art.126 alin.(1), justi?ia este unic? ?i egal? pentru to?i, iar ?nfiin?area de instan?e extraordinare este interzis?. ?????????
??????????? 4. Curtea Constitu?ional? are dreptul, dar ?i obliga?ia de a interveni ?n acest domeniu delicat, dar de mare importan?? pentru protec?ia drepturilor omului. Modul ?n care sunt reglementate procedurile ?i actele C.N.S.A.S. creeaz? impresia unor abateri de la urm?toarele prevederi constitu?ionale: art.1 alin.(3), art.8 alin.(1), art.16 alin.(1) ?i (2), art.21 alin.(4), art.22 alin.(1), art.23 alin.(11), art.26 alin.(2), art.30 alin.(6), art.57.
Constat?nd existen?a unui venin neconstitu?ional, Avocatul Poporului consider? c? este obliga?ia Cur?ii Constitu?ionale de a-l extrage printr-o decizie dreapt? ?i ?n?eleapt?. Pre?edin?ii celor dou? Camere ale Parlamentului nu au comunicat Cur?ii Constitu?ionale punctul lor de vedere asupra excep?iei de neconstitu?ionalitate.
??????????????????????????????????????????????????????????? CURTEA,
examin?nd ?ncheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului ?i Avocatului Poporului, raportul ?ntocmit de judec?torul-raportor, sus?inerile p?r?ii prezente, concluziile procurorului, dispozi?iile de lege criticate raportate la prevederile Constitu?iei, precum ?i dispozi?iile Legii nr.47/1992, re?ine urm?toarele:
??????????? Curtea Constitu?ional? a fost legal sesizat? ?i este competent?, potrivit dispozi?iilor art.146 lit.d) din Constitu?ie, precum ?i ale art.1 alin.(2), ale art.2, art.3, ale art.10 ?i art.29 din Legea nr.47/1992, s? solu?ioneze excep?ia de neconstitu?ionalitate. Obiectul excep?iei de neconstitu?ionalitate ?l constituie dispozi?iile art.7 alin.(2), ale art.8, ale art.9 alin.(1), ale art.11, ale art.14 alin.(1) ?i (2), ale art.15 alin.(5) ?i ale art.16 alin.(1) ?i (3) din Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar ?i deconspirarea securit??ii ca poli?ie politic?, publicat? ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr.603 din 9 decembrie 1999. Prin Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.16/2006 pentru modificarea ?i completarea Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar ?i deconspirarea securit??ii ca poli?ie politic?, publicat? ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr.182 din 27 februarie 2006, titlul Legii nr.187/1999 a fost modificat, av?nd urm?torul cuprins: „Lege privind accesul la propriul dosar ?i deconspirarea poli?iei politice comuniste”. Totodat?, prin aceea?i ordonan?? de urgen?? au fost modificate dispozi?iile art.7 alin.(2), ale art.8, ale art.9 alin.(1), ale art.15 alin.(5) ?i ale art.16 alin.
??????????? (1) din Legea nr.187/1999. Ca urmare a acestor modific?ri, dispozi?iile de lege criticate au, ?n prezent, urm?torul con?inut: – Art.7 alin.
??????????? (2): „Consiliul este un organism autonom cu personalitate juridic?, supus controlului Parlamentului. Anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul prezint? rapoarte.”; 10 – Art.8: „(1) Consiliul este condus de un colegiu compus din 11 membri. (2) Membrii Colegiului Consiliului sunt numi?i de Parlament, dup? cum urmeaz?: un reprezentant propus de Pre?edintele Rom?niei, un reprezentant propus de primul-ministru, 9 membri, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configura?iei politice a celor dou? Camere, pe baza raportului comun, ?ntocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputa?ilor ?i Senatului ?n ?edin?? comun?, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi re?nnoit o singur? dat?, cu respectarea procedurilor de numire prev?zute de lege.
??????????? (3) Propunerile nominale pentru Colegiul Consiliului se depun la birourile permanente ale Camerei Deputa?ilor ?i Senatului de Administra?ia Preziden?ial?, Cancelaria Primului-Ministru ?i liderii grupurilor parlamentare, ?n limita num?rului de locuri stabilit potrivit alin. (1) ?i (2), ?n cel mult 10 zile calendaristice de la data intr?rii ?n vigoare a prezentei legi, care le trimit comisiilor juridice. Propunerile vor fi ?nso?ite de: curriculum vitae, copiile fidele de pe fi?ele cuprinz?nd antecedentele penale, declara?iile pe propria r?spundere ale candida?ilor, ?n sensul c? nu se ?ncadreaz? ?n prevederile art. 5 alin. (2) -(4), respectiv c? nu au apar?inut ?i nu au colaborat cu organele de securitate.
??????????? (4) Comisiile juridice ale Camerei Deputa?ilor ?i Senatului vor audia ?n ?edin?? comun? ?i vor verifica ?ndeplinirea condi?iilor impuse candida?ilor prin prezenta lege; candidaturile vor fi avizate individual. Raportul comun cuprinz?nd rezultatul audierilor se ?nainteaz? Birourilor permanente ale celor dou? Camere ?n termen de 10 zile calendaristice de la primirea listelor cuprinz?nd candida?ii
??????????? (5) Candida?ii care nu ?ndeplinesc condi?iile prev?zute ?n prezenta lege vor fi ?nlocui?i, la cererea comisiilor juridice ale celor dou? Camere, dup? caz, de Pre?edinte, prim-ministru sau grupurile parlamentare care i-au propus. Noile propuneri se ?nainteaz? ?n termen de 5 zile de la comunicarea f?cut? de birourile permanente ale celor dou? Camere, dup? caz, Pre?edintelui, primului-ministru sau grupurilor parlamentare care i-au propus. Locurile r?mase vacante ca urmare a 11 nedepunerii propunerilor de candida?i ?n termenul de 5 zile se redistribuie ?ntre grupurile parlamentare, potrivit configura?iei prev?zute la alin. (2).”
??????????? (6) Camera Deputa?ilor ?i Senatul, ?ntrunite ?n ?edin?? comun?, pe baza raportului comun al comisiilor juridice, se pronun?? prin vot asupra listei cuprinz?nd candida?ii pentru Colegiul Consiliului, ?n cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii raportului comisiilor juridice. Votul se exprim? prin apel nominal.
??????????? (7) Colegiul Consiliului ??i alege dintre membrii s?i un pre?edinte, un vicepre?edinte ?i un secretar ?n termen de 5 zile de la constituirea sa. Colegiul Consiliului lucreaz? ?n prezen?a a cel pu?in dou? treimi din num?rul membrilor ?i adopt? decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezen?i. Dezbaterile Colegiului Consiliului nu sunt publice. (71) Pre?edintele ?ndepline?te, conform legii, func?ia de ordonator principal de credite. (72) ?n exercitarea atribu?iilor stabilite de lege, Colegiul Consiliului emite ordine ?i decizii. (73) ?n cazul absen?ei nemotivate la mai mult de 3 ?edin?e consecutive a unuia dintre membrii Colegiului Consiliului, majoritatea simpl? a Colegiului Consiliului va sesiza de ?ndat? Parlamentul, care, ?n termen de 30 de zile de la sesizare, va ini?ia procedura de ?nlocuire a acestuia. Procedura de ?nlocuire urmeaz? prevederile alin. (2)-(6).”
??????????? (8) Din Consiliu ?i din Colegiul Consiliului nu pot face parte agen?ii sau colaboratorii organelor de securitate, astfel cum sunt defini?i ?n prezenta lege, cei ai altor servicii secrete str?ine, ai altor structuri informative interne ?i str?ine ?i ai altor organiza?ii ce au desf??urat ?i desf??oar? activit??i care contravin drepturilor ?i libert??ilor fundamentale ale omului. De asemenea, nu pot face parte persoanele care au suferit condamn?ri pentru infrac?iuni de drept comun, chiar dac? au fost amnistiate sau reabilitate. Pe perioada mandatului, membrii Colegiului Consiliului nu pot face parte din partide politice.
??????????? (9) Consiliul func?ioneaz? ?n temeiul unui regulament elaborat de Colegiul Consiliului ?n termen de 30 de zile de la data constituirii sale.
??????????? (10) La ?nvestirea ?n func?ie membrii Colegiului Consiliului depun urm?torul jur?m?nt ?n fa?a Parlamentului: «Jur s? respect Constitu?ia ?i legile ??rii, drepturile ?i libert??ile fundamentale ale omului, s? ?mi ?ndeplinesc cu con?tiinciozitate, onoare ?i f?r? p?rtinire ?ndatoririle ce ?mi revin ?n calitate de membru al Colegiului Consiliului. Jur s? p?strez secretul informa?iilor care privesc siguran?a na?ional?, at?t pe perioada exercit?rii mandatului, c?t ?i dup? ?ncetarea acestuia. A?a s? ?mi ajute Dumnezeu!» Formula religioas? de ?ncheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.”; – Art.9 alin.(1): „?n cazul ?n care, ulterior alegerii Colegiului Consiliului, se constat? c? unul dintre membrii acestuia nu ?ndepline?te condi?iile prev?zute ?n prezenta lege, se procedeaz? la revocarea mandatului ?i la o nou? alegere. Verificarea ?ndeplinirii condi?iilor se face, la cererea oric?rei persoane, de ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie.”; – Art.11: „(1) Consiliul este organizat la nivel na?ional ?i func?ioneaz? ?ntr-o structur? unic?. (2) ?n termen de 30 de zile de la data intr?rii ?n vigoare a prezentei legi Consiliul General al Municipiului Bucure?ti va asigura spa?iile corespunz?toare pentru desf??urarea activit??ii Consiliului.”; – Art.14 alin.(1) ?i (2): „Con?inutul adeverin?elor eliberate potrivit art.13 alin. (1) lit. c) poate fi contestat la Colegiul Consiliului ?n termen de 30 de zile de la comunicare. Contesta?ia va fi solu?ionat? de Colegiul Consiliului ?n termen de 60 zile de la ?nregistrare.”; 13 – Art.15 alin.(5): „Calitatea de agent sau de colaborator al poli?iei politice comuniste se stabile?te de Colegiul Consiliului prin probele aflate ?n eviden?ele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris ?i semnat de cel ?n cauz?, note ?i rapoarte scrise – originale sau ?n copie, olografe ori dactilografiate, sinteze informative, alte ?nscrisuri olografe ?i dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla.”; – Art.16 alin.(1) ?i (3): „(1) ?mpotriva deciziei comunicate potrivit art.15 alin.(7) solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa Colegiului Consiliului printr-o contesta?ie, ?n termen de 15 zile de la data primirii deciziei. Colegiul Consiliului reexamineaz? documenta?ia care a stat la baza comunic?rii ?i, ?n termen de 30 de zile de la data depunerii contesta?iei, adopt? o decizie care se comunic? ?n termen de 15 zile at?t solicitantului, c?t ?i persoanei cu privire la care s-au efectuat verific?ri, indiferent de autorul contesta?iei. Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacat? ?n termen de 30 de zile de la data comunic?rii la curtea de apel, sec?ia civil?, ?n competen?a c?reia ??i are domiciliul contestatarul. […] (3) ?n vederea adopt?rii deciziei Colegiul Consiliului audiaz? persoana cu privire la care s-au cerut verific?ri ?i utilizeaz? documenta?ia depus? de aceasta sau de solicitant. Documenta?ia ini?ial? poate fi completat?. Persoana fa?? de care se efectueaz? verific?ri are dreptul s? consulte documentele care au stat la baza comunic?rii contestate. Lipsa persoanei legal citate nu ?mpiedic? adoptarea unei decizii.” Deosebit de dispozi?iile de lege cu privire la care instan?a de judecat? a re?inut c? excep?ia de neconstitu?ionalitate este admisibil?, autorul excep?iei a cerut s? se constate c? sunt neconstitu?ionale ?i dispozi?iile art.31 alin (9) ?i ale art.221 alin. (1) ?i (2) din Legea nr.187/1999, introduse prin Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.16/2006, precum ?i prevederile art.II ?i ale art.V din aceea?i ordonan?? de urgen??. Textele legale men?ionate au urm?torul con?inut: 14 – Art.31 alin (9): „Condamnarea definitiv? pentru s?v?r?irea infrac?iunii de fals ?n declara?ii atrage pierderea demnit??ii sau func?iei publice ?n care a fost ales sau numit, potrivit legisla?iei ?n vigoare.
?n cazul membrilor Parlamentului Rom?niei, cercetarea infrac?iunii se face de c?tre Parchetul de pe l?ng? ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie, iar instan?a competent? este ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie, care judec? aceste cazuri ?n procedur? de urgen??. Sentin?a definitiv? se comunic?, ?n termen de 24 de ore de la pronun?area ei, pre?edintelui Camerei din care face parte parlamentarul. Pre?edintele Camerei respective ?nscrie cu prioritate invalidarea pe ordinea de zi.“; – Art.221 alin. (1) ?i (2):
??????????? „(1) ?n perioada desf??ur?rii activit??ii, Consiliul ?ndepline?te orice atribu?ii date ?n competen?a sa prin prezenta lege, precum ?i prin orice alte legi speciale. ??? (2) Consiliul exercit? atribu?iile stabilite prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judec?torilor ?i procurorilor, republicat?, respectiv Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicat?, cu privire la judec?tori ?i procurori, referitoare la apartenen?a sau colaborarea cu serviciile de informa?ii ?nainte de anul 1990.”; – Art.II din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.16/2006: „Autorit??ile la care se depun declara?iile conform art.31 alin.(2) din Legea nr.187/1999 sunt obligate s? trimit? Consiliului Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii, ?n termen de 30 de zile de la intrarea ?n vigoare a prezentei ordonan?e de urgen??, lista persoanelor care ?ndeplinesc func?iile prev?zute la art. 2 lit. a)− f) din legea men?ionat?, ?nso?ite de plicurile ?nchise care con?in declara?iile pe propria r?spundere. Lista trebuie s? cuprind? urm?toarele date: a) numele ?i prenumele, inclusiv eventualele nume anterioare, precum ?i data ?i locul na?terii; b) numele ?i prenumele tat?lui, numele ?i prenumele mamei; c) locul de munc? ?i func?ia pe care o ocup?; d) domiciliul din actul de identitate.” 15 – Art.V din Ordonan?a de urgen?? a Guvernului nr.16/2006: „ ?n termen de 60 de zile de la intrarea ?n vigoare a prezentei ordonan?e de urgen??, Hot?r?rea Parlamentului nr.17/2000 pentru aprobarea Regulamentului de organizare ?i func?ionare a Consiliului Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii ca Poli?ie Politic?, publicat? ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr.244 din 2 iunie 2000, se va modifica potrivit prevederilor prezentei ordonan?e de urgen??.” Instan?a de judecat? a respins ca inadmisibil? excep?ia de neconstitu?ionalitate cu privire la aceste texte de lege. ?ntruc?t instan?a ?i-a dep??it competen?a, examinarea constitu?ionalit??ii legilor ?i ordonan?elor revenind ?n exclusivitate Cur?ii Constitu?ionale, potrivit art. 146 lit. d) din Constitu?ia Rom?niei, Curtea urmeaz? s? examineze excep?ia ?i cu privire la aceste texte.
De asemenea, Curtea urmeaz? s? examineze ?i critica formulat? de autorul excep?iei de neconstitu?ionalitate cu privire la Legea nr.187/1999 ?n ansamblul ei. Excep?ia de neconstitu?ionalitate este raportat? la prevederile constitu?ionalitate ale art.1 alin.(4), art.64, art.70 alin.(2), art.73 alin.(3) din Constitu?ie, precum ?i la dispozi?iile cuprinse ?n Titlul III, Capitolul I ?i Capitolul VI, Sec?iunea 1 din Legea fundamental?. Examin?nd excep?ia de neconstitu?ionalitate, Curtea constat? urm?toarele: Critica de neconstitu?ionalitate a art. 7 alin.2 din Legea nr. 187/1999 ?i a legii ?n ansamblu, ?ntemeiat? pe prevederile art. 73 alin. (3) din Constitu?ia Rom?niei, nu poate fi primit?.
A?a cum corect se observ? ?n motivarea punctului de vedere comunicat de Guvernul Rom?niei, prin Legea nr. 187/1999 sunt reglementate ?i infrac?iuni ?i pedepse, ?n art. 24, ceea ce justific? adoptarea ei ca lege organic?, potrivit art. 74 alin. (1) din Constitu?ie – devenit, dup? revizuirea legii fundamentale, art. 76 alin.(1). Excep?ia de neconstitu?ionalitate urmeaz? s? fie admis? ?n sensul ?i pentru motivele ce se vor ar?ta ?n continuare.
??????????? 1. Critica de neconstitu?ionalitate vizeaz?, ?n primul r?nd, natura juridic? a Consiliului Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii, sus?in?ndu-se c?, prin 16 atribu?iile ?i procedurile urmate, institu?ia se plaseaz? ?n afara Constitu?iei, iar prevederile legale atacate ?i legea, ?n ansamblu, contravin legii fundamentale. Curtea Constitu?ional? constat? c? stabilirea naturii juridice a Consiliului ?i a Colegiului Consiliului ?i compatibilitatea acestor institu?ii cu normele statului de drept consacrate prin Constitu?ia Rom?niei face necesar? cercetarea scopului legii ?i a unor termeni ai reglement?rii.
?n acest sens, Curtea re?ine c? preambulul Legii nr. 187/1999 define?te scopul reglement?rii ca fiind deconspirarea poli?iei politice comuniste, adic? a organelor securit??ii ?i a altor structuri, prin intermediul c?rora Partidul Comunist Rom?n a exercitat „o permanent? teroare ?mpotriva cet??enilor ??rii, drepturilor ?i libert??ilor lor fundamentale.
”Scopul legii, enun?at ?n ace?ti termeni, r?spunde unor exigen?e politice ale societ??ii rom?ne?ti ?i dreptului la informa?ie consacrat prin art. 31 din Constitu?ia Rom?niei. ?n spiritul tezei enun?ate ?n preambul, art. 1 din lege reglementeaz? accesul cet??enilor rom?ni, a cet??enilor str?ini care dup? 1945 au avut cet??enie rom?n? ?i a cet??enilor ??rilor membre ale Organiza?iei Atlanticului de Nord ?i ale Uniunii Europene, la actele ?i dosarele ?ntocmite de poli?ia politic? comunist?, prin care s-au str?ns informa?ii care privesc propria persoan?, precum ?i dreptul acestora de a afla identitatea agen?ilor ?i colaboratorilor care au contribuit cu informa?ii la completarea dosarului lor de urm?rire ?ntocmit de organele securit??ii. Potrivit art. 5 alin. 1 din lege, „prin poli?ie politic? se ?n?elege toate acele activit??i ale securit??ii statului sau ale altor structuri ?i institu?ii cu caracter represiv, care au vizat instaurarea ?i men?inerea puterii totalitare comuniste, precum ?i suprimarea sau ?ngr?direa drepturilor ?i libert??ilor fundamentale ale omului.
”?n acela?i sens, alin. 3 al aceluia?i articol define?te colaborarea cu poli?ia comunist?, ca fiind transmiterea de informa?ii prin care se denun?au organelor represive activit??ile de natur? s? aduc? atingere drepturilor ?i libert??ilor fundamentale ale omului. 17 Din aceste prevederi ale legii rezult? c? esen?a defini?iei poli?iei politice comuniste rezid? ?n caracterul represiv al acesteia, manifestat prin activit??i ale securit??ii statului sau ale altor structuri ?i institu?ii, viz?nd suprimarea sau ?ngr?direa drepturilor ?i libert??ilor fundamentale ale omului, ?n scopul instaur?rii ?i men?inerii puterii totalitare comuniste. Tot astfel, rezult? c? a participat la poli?ia politic? comunist?, ?n formele prev?zute de lege, persoana care, ?n scopul instaur?rii ?i men?inerii puterii totalitare comuniste, a s?v?r?it fapte ce au avut drept consecin?? ori puteau s? aib? drept consecin?? suprimarea sau ?ngr?direa drepturilor ?i libert??ilor fundamentale ale altor persoane.
Curtea observ? ?ns? c? Legea nr. 187/1999 nu urm?re?te numai scopul de deconspirare, enun?at ?n preambul, ci promoveaz? ?i r?spunderea moral?, juridic? ?i politic? a persoanelor care au participat la activitatea de poli?ie politic? comunist?, urm?rind ?ndep?rtarea lor din func?iile enumerate ?n art. 2 ?i ?mpiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea ?n aceste func?ii. Aceast? concluzie se desprinde din prevederile art. 31 alin.4 ?i alin. 9 din lege. Astfel, ?n art. 31 alin.4 se prevede c? „verificarea se sisteaz? dac? persoana care exercit? una dintre demnit??ile sau func?iile enumerate la art.2 demisioneaz? ?n termen de 15 zile de la data comunic?rii acestor verific?ri”, iar potrivit art. 31 alin.9, „condamnarea definitiv? pentru s?v?r?irea infrac?iunii de fals ?n declara?ii (privind participarea la activitatea de poli?ie comunist?.) atrage pierderea demnit??ii sau func?iei publice ?n care a fost numit, potrivit legisla?iei ?n vigoare.” Cu finalitate similar?, viz?nd ?mpiedicarea accesului la func?ii de conducere ?n magistratur?, art. 221 din lege abiliteaz? Consiliul s? verifice participarea judec?torilor ?i procurorilor la activitatea serviciilor de informa?ii ?nainte de 1990. Potrivit alin. (4) al acestui articol, „prin persoane care au f?cut parte din serviciile de informa?ii ?nainte de anul 1990 sau au colaborat cu acestea se ?n?elege: a) orice persoan? care a avut calitatea de lucr?tor operativ, inclusiv acoperit, ?n serviciile de informa?ii ?nainte de anul 1990; b) orice persoan? care a colaborat cu serviciile 18 de informa?ii ?nainte de anul 1990 ?i care s-a aflat ?n una dintre urm?toarele situa?ii: (i)a furnizat, a transmis sau a ?nlesnit transmiterea de informa?ii c?tre serviciile de informa?ii; (ii)a fost rezident al serviciilor de informa?ii; (iii)a fost retribuit? sau recompensat? ?n alt mod pentru activitatea desf??urat? ?n aceast? calitate; (iv)a fost de?in?tor de locuin?? conspirativ? sau cas? de ?nt?lnire.
„Din con?inutul textului rezult? c? ?n acest caz nu se mai cerceteaz? dac? persoana verificat? a desf??urat activitate de poli?ie politic?, dup? cum nu se verific? dac? serviciile de informa?ii vizate aveau ca obiectiv represiunea ?mpotriva adversarilor regimului comunist sau dac? serveau siguran?ei na?ionale. ?n felul acesta, legea creeaz? premizele unei forme de r?spundere moral? ?i juridic? colectiv?, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informa?ii, f?r? vinov??ie ?i f?r? existen?a unei fapte de ?nc?lcare a drepturilor omului ?i a libert??ilor fundamentale.
??????????? 2. Consiliul Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii este definit ?n art. 7 alin.(2) din Legea nr. 187/1999 ca „un organism autonom cu personalitate juridic?, supus controlului Parlamentului.” Aceast? defini?ie este insuficient? pentru a stabili natura juridic? a Consiliului. Institu?ia nu este nominalizat? ?n Constitu?ie, iar defini?ia citat? nu corespunde termenilor folosi?i de legea fundamental?, pentru ?ncadrarea ei ?n una dintre autorit??ile publice cu statut constitu?ional. ?n consecin??, pentru stabilirea naturii juridice a Consiliului Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii se impune luarea ?n considerare ?i a competen?ei Consiliului, a actelor emise ?i a procedurilor urmate ?n exercitarea atribu?iilor sale. Dintre atribu?iile Consiliului sunt relevante pentru determinarea naturii juridice a institu?iei, urm?toarele: – Consiliul elibereaz? persoanelor ?ndrept??ite, la cererea acestora, adeverin?e privind apartenen?a sau neapartenen?a, colaborarea ori necolaborarea cu poli?ia politic? comunist?; 19 – Consiliul decide, din oficiu sau la cererea persoanelor ?ndrept??ite (orice cet??ean rom?n cu domiciliul ?n ?ar? sau ?n str?in?tate, presa scris? ?i audiovizual?, partidele politice, organiza?iile neguvernamentale legal constituite, autorit??ile ?i institu?iile publice) dac? persoana cu privire la care s-a f?cut verificarea a fost sau nu agent ori colaborator al poli?iei politice comuniste; – Colegiul Consiliului solu?ioneaz? contesta?iile ?mpotriva con?inutului adeverin?elor ?i a deciziilor Consiliului. Potrivit art. 14 alin. (3) ?i art. 16 alin. (1) din lege, deciziile Colegiului Consiliului pot fi atacate la curtea de apel, sec?ia civil?;
??????????? ?– Consiliul asigur? publicarea ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea a III-a, a comunic?rilor r?mase definitive prin necontestare sau r?mase definitive prin hot?r?re a cur?ii de apel.
??????????? – Consiliul asigur? publicarea ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea a III-a, a datelor de identitate, inclusiv numele conspirative ?i func?iile de?inute de ofi?erii ?i subofi?erii de securitate, activi sau acoperi?i, implica?i ?n activit??i de poli?ie politic?.
??????????? – Consiliul d? publicit??ii informa?iile ?i documentele care atest? implicarea organelor de securitate ?i a altor structuri politice ?i represive ale regimului totalitar comunist ?n s?v?r?irea unor infrac?iuni grave contra vie?ii, integrit??ii fizice sau psihice ?i libert??ii persoanelor, precum ?i a unor acte de tr?dare a intereselor na?ionale.
??????????? – ?n cazurile neelucidate, de decese sau de dispari?ii despre care exist? indicii c? s-au produs ?n leg?tur? cu activitatea organelor de securitate, Consiliul ofer? informa?ii din proprie ini?iativ? sau pe baza unei cereri scrise din partea mo?tenitorilor prezumtivi ai celor declara?i disp?ru?i sau a succesorilor celor deceda?i. ??????
??????????? – ?n scopul stabilirii adev?rului istoric Colegiul Consiliului pune la dispozi?ie cercet?torilor acredita?i ?n acest sens de Consiliu documente ?i informa?ii complete cu privire la structura, metodele ?i activit??ile organelor de securitate, ?n condi?iile legii ?i ale regulamentului Consiliului.
??????????? -Consiliul preia ?n gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prev?zute de prezenta lege, precum acte, dosare, registre, ?nregistr?ri foto, video, audio ?i informatice, baze de date, inclusiv dosarele de cadre ale ofi?erilor de securitate, identifica?i cu activitate de poli?ie politic? ?n timpul regimului comunist, potrivit legii, cu excep?ia celor care privesc siguran?a na?ional?. Curtea constitu?ional? constat? c? o parte dintre atribu?iile Consiliului Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii ?i ale Colegiului Consiliului, ?i anume, primele trei enumerate mai sus, are caracter jurisdic?ional, iar cealalt? parte este de natur? administrativ?. Caracterul jurisdic?ional al atribu?iilor men?ionate rezult? din puterea Consiliului ?i a Colegiului de a se pronun?a prin acte cu for?? juridic? echivalent? cu aceea a hot?r?rilor judec?tore?ti, asupra unor fapte de ?nc?lcare a drepturilor omului ?i a libert??ilor fundamentale, s?v?r?ite de persoanele verificate, fapte ce se ?nscriu ?n premizele r?spunderii morale, juridice ?i politice a acestora.
?mprejurarea c? deciziile date de Colegiul Consiliului ?n solu?ionarea contesta?iilor formulate ?n conformitate cu art.14 alin.1 ?i art.16 alin.1 din Legea nr. 187/1999 pot fi atacate ?n justi?ie nu infirm? caracterul jurisdic?ional al activit??ii Consiliului ?i a Colegiului Consiliului, dat fiind c? verdictele date de aceste organe au ca obiect constatarea ?nc?lc?rii ordinii de drept (a drepturilor omului ?i a libert??ilor fundamentale), obiect specific activit??ii de jurisdic?ie.
Potrivit art. 17 alin.1 din lege aceste verdicte r?m?n definitive prin necontestarea lor sau prin respingerea de c?tre curtea de apel a contesta?iilor ?mpotriva deciziilor pronun?ate de Colegiul Consiliului. Or, caracterul definitiv al deciziilor Colegiului Consiliului este, de asemenea, specific actelor de jurisdic?ie. Natura jurisdic?ional? a activit??ii Consiliului ?i a Colegiului Consiliului, de verificare a faptelor de poli?ie politic? s?v?r?ite de persoanele prev?zute de lege, rezult?, deopotriv?, din procedura urmat?. Aceast? procedur? este prev?zut? de Legea nr. 187/1999 ?i de Regulamentul de organizare ?i 21 func?ionare a Consiliului Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii ca Poli?ie Politic?, elaborat de Colegiul Consiliului ?i aprobat prin Hot?r?rea nr. 17 din 16 mai 2000 a Parlamentului Rom?niei. ?n acest sens, sunt de re?inut urm?toarele reguli de procedur?: – pentru solu?ionarea contesta?iilor prev?zute de art. 14 alin.(2) ?i art. ?i art. 16 alin.(1) din lege, ca ?i pentru exercitarea celorlalte atribu?ii, „Colegiul Consiliului lucreaz? ?n prezen?a a cel pu?in dou? treimi din num?rul membrilor ?i adopt? decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezen?i. Dezbaterile Colegiului Consiliului nu sunt publice.” (art. 8 alin. 7 din lege.);
??????????? – „Calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate se stabile?te de c?tre Consiliu prin probele aflate ?n eviden?ele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris ?i semnat de cel ?n cauz?, rapoarte, sinteze informative, ?nscrisuri olografe ?i dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla, din arhivele securit??ii.” (art. 15 alin.5 din lege); – „?n vederea adopt?rii deciziei Colegiul Consiliului audiaz? persoana cu privire la care s-au cerut verific?ri ?i utilizeaz? documenta?ia depus? de aceasta sau de solicitant. Documenta?ia ini?ial? poate fi completat?. Persoana fa?? de care se efectueaz? verific?ri are dreptul s? consulte documentele care au stat la baza comunic?rii contestate. Lipsa persoanei legal citate nu ?mpiedic? adoptarea unei decizii.” (art. 16 alin. 3 din lege) ;
??????????? – „Colegiul Consiliului se pronun?? din oficiu oric?nd apar noi probe cu privire la activitatea politic? a unei persoane asupra c?reia s-a pronun?at anterior.” ( art. 15 alin.(8) din lege);
??????????? – „La cererea persoanelor fizice sau juridice ?ndrept??ite, ?n exercitarea dreptului de acces la informa?iile de interes public, ?n leg?tur? cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securit??ii, ca poli?ie politic?, a persoanelor prev?zute la art. 2 din Legea nr. 187/1999, CNSAS verific? probele de?inute, indiferent de forma lor, ?i ?n?tiin?eaz? de ?ndat? persoana ?n leg?tur? cu care s-au cerut informa?iile, ?n vederea exercit?rii drepturilor prev?zute la art. 3 din Legea nr. 22 187/1999. Pe baza datelor personale CNSAS solicit? informa?ii despre activitatea persoanei ?n cauz? de la toate institu?iile de?in?toare de fonduri de arhiv? privind activitatea securit??ii, ca poli?ie politic?.” (art. 38 alin. 1 ?i 2 din Regulament);
??????????? – „?n termen de 30 de zile de la data primirii cererilor CNSAS citeaz?, ?n vederea audierii,persoana care a solicitat, precum ?i persoana cu privire la care s-au solicitat verific?ri. Pentru ?nceperea activit??ii de verificare persoana ?n leg?tur? cu care s-au solicitat rela?ii va pune la dispozi?ie CNSAS un curriculum vitae am?nun?it, precum ?i o copie autentificat? de pe carnetul de munc?. Persoanele vor fi audiate de reprezentan?ii abilita?i ai CNSAS, care vor prelua toate actele ?i informa?iile prezentate ?n leg?tur? cu obiectul cererii depuse. Declan?area ?i finalizarea verific?rilor solicitate se pot face ?i ?n lipsa persoanelor legal citate.” (art. 39 din Regulament);
??????????? – „Calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate, ca poli?ie politic?, se stabile?te de Colegiul CNSAS prin probele aflate ?n eviden?ele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris ?i semnat de cel ?n cauz?, sinteze informative, ?nscrisuri olografe ?i dovezi,indiferent de suportul pe care s-ar afla din arhivele securit??ii.”(art. 40 din Regulament);
??????????? – „?mpotriva comunic?rii eliberate potrivit art. 15 alin. (4) din Legea nr. 187/1999 solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa Colegiului CNSAS printr-o contesta?ie, ?n termen de 15 zile de la data primirii comunic?rii. Colegiul CNSAS reexamineaz? documenta?ia care a stat la baza comunic?rii ?i, ?n termen de 30 de zile de la data depunerii contesta?iei, adopt? o decizie care se comunic? ?n termen de 10 zile at?t solicitantului, c?t ?i persoanei cu privire la care s-au efectuat verific?ri, indiferent de autorul contesta?iei.
Decizia Colegiului CNSAS poate fi atacat? ?n termen de 30 de zile de la data comunic?rii la curtea de apel – sec?ia civil? ?n a c?rei raz? de competen?? ??i are domiciliul contestatorul.
?n vederea adopt?rii deciziei Colegiul CNSAS audiaz? persoana cu privire la care s-au cerut verific?ri ?i utilizeaz? documenta?ia depus? de aceasta sau de solicitant. Documenta?ia ini?ial? poate fi completat?.
Persoana cu privire la care se efectueaz? verific?ri are dreptul s? consulte documentele care au stat la baza comunic?rii contestate. Lipsa persoanei legal citate nu ?mpiedic? adoptarea unei decizii.” (art. 42 alin. 1 ?i 3 din Regulament). Analiz?nd con?inutul normativ al textelor de mai sus, Curtea constat? c? activitatea desf??urat? de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securit??ii ?i de Colegiul Consiliului, ?n vederea stabilirii particip?rii unei persoane la poli?ia politic? comunist? este o activitate colegial?, c? ?n cadrul acestei activit??i se administreaz? ?i se evalueaz? probe ?i c? verdictul de participare la poli?ia politic? se d? prin votul membrilor Colegiului, ?n urma dezbaterii cazului cercetat. Aceste reguli sunt specifice procedurilor jurisdic?ionale.
??????????? 3. ?n sistemul Constitu?iei Rom?niei din anul 1991, revizuit? ?n anul 2003, nu exist? dec?t dou? categorii de jurisdic?ii ?i anume, jurisdic?iile speciale administrative ?i instan?ele judec?tore?ti. ?n conformitate cu dispozi?iile art.21 alin.(4) din Constitu?ie jurisdic?iile speciale administrative sunt facultative, iar potrivit art.126 alin.(6) din legea fundamental?, controlul judec?toresc al actelor administrative, deci inclusiv al actelor de jurisdic?ie special? administrativ?, este de competen?a instan?elor de contencios administrativ. ?n ce prive?te jurisdic?ia judiciar?, aceasta este reglementat? la nivel constitu?ional ?n Titlul III, Capitolul VI, Sec?iunea 1 din Constitu?ia Rom?niei. Potrivit art. 126 alin.(1) din legea fundamental?, „justi?ia se realizeaz? prin ?nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie ?i prin celelalte instan?e judec?tore?ti stabilite de lege”. Examin?nd natura juridic? a activit??ii de jurisdic?ie desf??urat? de Consiliul Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii ?i de Colegiul Consiliului prin prisma normelor constitu?ionale amintite, Curtea Constitu?ional? constat? c? 24 aceasta nu se ?ncadreaz? ?n niciuna dintre jurisdic?iile prev?zute ?i admise de Constitu?ia Rom?niei. Jurisdic?ia exercitat? de Consiliul Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii ?i de Colegiul Consiliului nu este o jurisdic?ie administrativ? pentru c? nu este facultativ?, a?a cum cere art 21 alin.(4) din Constitu?ia Rom?niei, ci obligatorie. Organele care o exercit? nu sunt instan?e judec?tore?ti ?i nu se supun normelor de organizare ?i func?ionare prev?zute ?n Capitolul VI al Titlului III din Constitu?ie, ?ntitulat „Autoritatea judec?toreasc?”. ?n caracterizarea jurisdic?iei exercitate de Consiliul Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii ?i de Colegiul Consiliului Curtea ia ?n considerare, de asemenea, urm?toarele particularit??i ale regimului procedural ?n care func?ioneaz? aceasta: – contrar prevederilor art. 24 alin. (2) din Constitu?ie, ?n cursul procedurii desf??urate persoanele verificate nu pot fi asistate de un avocat, ?nc?lc?ndu-li-se prin aceasta dreptul la ap?rare; – verific?rile privind participarea la poli?ia politic? comunist? sunt efectuate de acela?i organ care decide dac? persoanele verificate au fost sau nu au fost agen?i ai poli?iei politice comuniste, au colaborat sau nu au colaborat cu aceasta. Aceast? confuzie ?ntre func?ia de anchet? ?i func?ia de judecat? contravine art.21 alin.(3), art. 124 alin.(2) din Constitu?ie ?i principiilor statului de drept, ?n conformitate cu care justi?ia trebuie s? fie impar?ial?, iar procesul trebuie s? fie echitabil; – probele pe care se ?ntemeiaz? deciziile Colegiului Consiliului provin din arhivele securit??ii ?i organelor de informa?ii, al c?ror depozitar este Consiliul, fapt care, de asemenea, este de natur? s? pun? la ?ndoial? impar?ialitatea organului de decizie; – dispozi?ia cuprins? ?n art. 15 alin.(8) din lege, ?n conformitate cu care Colegiul Consiliului se pronun?? din oficiu oric?nd apar noi probe cu privire la activitatea politic? a unei persoane asupra c?reia s-a pronun?at anterior, nesocote?te ?n mod evident puterea de lucru judecat a hot?r?rilor pronun?ate de cur?ile de apel ?n 25 solu?ionarea contesta?iilor formulate, conform art. 16 alin.(1) din lege, ?mpotriva deciziilor Colegiului Consiliului. – dezbaterile nu sunt publice ?i nici contradictorii. Curtea Constitu?ional? constat? c?, prin toate aceste abateri de la statutul constitu?ional al justi?iei ?i, mai cu seam?, prin confuzia ?ntre func?ia de anchet?, cea de judecat? ?i cea de solu?ionare a c?ilor de atac ?mpotriva propriilor decizii, prin lipsa de contradictorialitate ?i publicitate a dezbaterilor, prin limitarea dreptului la ap?rare al persoanelor verificate, prin liberul arbitru ?n administrarea ?i aprecierea probelor, precum ?i prin posibilitatea de a da, ?n acelea?i cauze, verdicte noi, contrare celor validate prin deciziile definitive ale instan?elor judec?tore?ti, jurisdic?ia exercitat? de Consiliul Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii ?i de Colegiul Consiliului se define?te ca o jurisdic?ie extraordinar
