Visul, reveria si cosmarul
Daca ati crezut cumva ca alegerile europarlamentare sunt lipsite de miza si ar fi expresia electorala a mofturilor noastre europene, v-ati inselat. Pe 25 noiembrie, data la care suntem asteptati la urne sa stampilam mutra si siglele celor pe care vrem sa-i trimitem in Parlamentul European, nu va fi singurul gest civic pe care il vom savarsi. Ne vom pronunta simultan si asupra votului uninominal, creditat a fi singurul sistem prin care am putea trimite in Parlamentul Romaniei indivizi ceva mai spalati la dosare si la constiinte, care sa nu-si mai ascunda in cvasianonimatul unei liste trecuturile dubioase.
Ideea a fost lansata cu ocazia prezentarii candidatilor PD pentru europene, eveniment de la care Traian Basescu, in calitate de presedinte impartial al statului, ar fi trebuit sa se abtina. N-a facut-o, dupa cum n-a renuntat nici la ideea de a ne convinge ca doua stampile fac mai mult decat una singura. Astfel ca, la finele lui noiembrie, vom da cu tus pe doua buletine de vot, chiar daca Guvernul a decis, in criza de timp, sa-si asume raspunderea pentru legea uninominalului.
Stampilarea se va face cu mare grija, insa. Pentru a evita confuziile. Pentru ca, prin promovarea insistenta a votului uninominal pentru alegerile parlamentare romanesti, Traian Basescu se declara partizanul sistemului de vot american, iar nu al celui european. O mai veche marota de-a domniei sale, de a prefera SUA Europei. Dar preferinta prezidentiala pentru americanisme se exprima chiar in contextul alegerilor europene, ceea ce va induce oarece rataciri in cabina stramta de vot.
Pe scurt, presedintele ne invita sa votam americaneste pentru europarlamentarele organizate pe stil romanesc. Ce combinatie generoasa pentru spatiul ingrat, mascat de o perdea, in care vom inghesui visul american, reveria europeana si cosmarul romanesc!
Nu-i cam mica o cabina de votare pentru niste trairi atat de profunde?
Vifor Rotar
