Doi diplomați americani avertizează: 87 % din populația lumii nu ne urmează în Ucraina

„Sistemul nostru de alianțe politice și economice globale se schimbă. Reacțiile variate la invazia Ucrainei de către Rusia confirmă acest lucru. În timp ce Statele Unite și cei mai apropiați aliați ai săi, din Europa și Asia, au impus sancțiuni economice dure Moscovei, 87% din populația lumii a refuzat să ne urmeze.
Sancțiunile economice i-au unit pe adversarii noștri într-o rezistență comună. Mai puțin previzibilă, izbucnirea celui de-al Doilea Război Rece a determinat și țările care ne-au fost cândva parteneri sau țări nealiniate să devină din ce în ce mai multi-aliniate”, susțin David H. Rundell și Michael Gfoeller, într-un editorial din Newseek.

Plasa sancțiunilor devine o sită
Nicăieri schimbarea nu este mai evidentă decât pe piețele energetice unde, spre deosebire de monede, guvernele nu pot pur și simplu să achiziționeze marfa altfel. Aici plasa sancțiunilor devine o sită.
China vinde Europei gaz natural lichid (GNL) care provine din Siberia. Apoi rafinează și exportă petrolul. Iranul a devenit cel mai mare importator al grâului rusesc. Ministrul energiei din India a declarat public că guvernul său nu are niciun conflict cu Moscova și are o „datorie morală” de a menține prețurile la energie scăzute acasă, cumpărând petrol rusesc ieftin.

Se formează noi alianțe contra Occidentului!
În plus, ambițioasa inițiativă „Belt and Road” a Chinei leagă multe națiuni africane de Beijing prin cordoane comerciale (China a iertat câteva zeci de stat africane de datorii n.r.). Prin Serghei Lavrov, Rusia strânge legăturile cu cele 22 de state din Liga Arabă. Se pregătește să viziteze mai multe țări africane.
De parcă toate acestea n-ar fi suficiente, Moscova este din nou în ofensivă în America Latină, întărindu-și relațiile militare cu Nicaragua, Venezuela și Cuba. Cele două puteri regionale, Brazilia și Mexic, au refuzat în mod clar să susțină sancțiunile occidentale împotriva Rusiei.

Dedolarizarea și crearea de alternative
Încrederea în dolar a fost afectată. Apelurile la dedolarizare au devenit mai puternice. Când Rusia a cerut plăți pentru energie în ruble, yuani sau dirhami din Emiratele Arabe Unite, China și India s-au conformat.
Multe economii asiatice sunt acum lovite atât de creșterea prețului petrolului, cât și de deprecierea propriei monede față de dolar. Drept urmare, își extind utilizarea swapurilor valutare bilaterale, care le permit să tranzacționeze între ele în propriile monede. În urmă cu optzeci de ani, lira sterlină și-a pierdut întâietatea printre monedele lumii. Este exact ceea ce adversarii Americii încearcă să facă dolarului. Dacă saudiții vor înceta să stabilească prețul petrolului în dolari, s-ar putea foarte bine să reușească.
Globalizarea poate funcționa numai dacă majoritatea participanților consideră că le promovează interesele. Dacă ceilalți cred că Occidentul folosește în mod nedrept sistemul în beneficiul său, ordinea internațională bazată pe reguli se destramă și vor apărea alternative.

Occidentul bogat poate să-și permită sancțiunile, țările sărace, NU
Astăzi, presiunile inflaționiste și temerile de recesiune urmăresc o mare parte a lumii. În timp ce Occidentul bogat își poate permite costul sancțiunilor, mare parte din restul lumii, nu. Europa concurează acum cu Bangladesh, Sri Lanka, Pakistan și Thailanda pentru transporturile de energie. În Africa de Nord și Orientul Mijlociu, penuria de energie și alimente poate provoca tulburări politice similare primăverii arabe.
Sentimentele anti-occidentale sporesc. Rusia nu dă niciun semn de stăvilire a războiului. Soluția noastră va fi probabil un fel de compromis diplomatic, scriu diplomații americani în Newsweek.

Marius Ghilezan
Sursa: newstand.ro

NOTA
David H. Rundell este autorul cărții „Vision and Mirage – Arabia Saudită la răscruce” și fost șef de misiune al Ambasadei SUA în Arabia Saudită. Ambasadorul Michael Gfoeller este un fost consilier politic al Comandamentului Central al SUA.

Share on Facebook

Tweet

Follow us