Castelul Bran – ecou de istorie, ecou de afaceri sau o mare...

Castelul Bran – ecou de istorie, ecou de afaceri sau o mare teapa? (3)

0 233

III.BRANDUL DRACULA : GENEZA; APARTENENTA; INTERESE SI EFECTE


?


3.1.REFERIRI SI COMENTARII DESPRE PRIMA FORMA A ROMANULUI „DRACULA” („Oaspetele lui Dracula”)


?“Scriitorul irlandez Bram Stoker intentionase initial sa-l faca pe Dracula austriac, ?insa, in cele din urma s-a decis sa-l plaseze in Transilvania, a dezvaluit un biograf al scriitorului, relateaza agentia austriaca de presa ORF.


In secolele 18-19, majoritatea povestirilor cu vampiri, monstri si fantome se petreceau in spatiul vorbitor de limba germana (vezi „Frankenstein” al lui Mary Shelly, a carui actiune este plasata la Ingolstadt si Geneva).


Initial si Bram Stoker intentiona sa plaseze inceputul actiunii romanului sau in Bavaria (sudul Germaniei), iar contele Dracula trebuia sa fie austriac, relateaza Paul Murray in cea mai recenta biografie a scriitorului irlandez ce a fost lansata joi ( 5 AUGUST 2004 n.n. ) in Marea Britanie.


In cercetarile sale, Murray a dat peste un manuscris al lui Stoker intitulat „Oaspetele lui Dracula”, al carui personaj-narator calatoreste in Noaptea Valpurgiei de la Munchen catre un sat din apropiere si, la avertismentul birjarului ca ar putea fi periculos, ii spune: „Du-te acasa, Johann, Noaptea Valpurgiei nu ii atinge pe englezi„.


?Din versiunea finala a romanului a fost scoasa si ultima scena, in care castelul lui Dracula se prabuseste si care aminteste atat de pregnant de finalul „Amurgului Zeilor” al lui Richard Wagner. Este cunoscut faptul ca Bram Stoker era un mare admirator atat al compozitorului german, cat si al lui Goethe, Contele Dracula prezentand evidente similitudini cu Mefisto. „Faust a reprezentat cu siguranta o sursa de inspiratie pentru Dracula al lui Stoker”, considera Murray, care afirma in cartea sa ca si profesorul Van Helsing, vanatorul de vampiri, trebuia initial sa fie german.


Si totusi, Stoker l-a plasat pe Dracula in Transilvania, deoarece, apreciaza Paul Murray, aceasta parte a Romaniei era considerata pe atunci ca apartinand Orientului, scriitorul dorind astfel sa confrunte doua civilizatii diferite, daca nu chiar opuse.


Romanul isi propune astfel sa asimileze o tema foarte la moda in acea perioada – declinul Occidentului in fata unor popoare situate la periferia Europei, care se ridica insa tot mai puternic. Finalul este insa incurajator pentru occidentali. Valorile crestine si avantul tehnologic caracteristice Vestului (intruchipate de vanatorul de vampiri) pot infrange in cele din urma tenebrele Estului.”???????????????????????????


Sursa: ADEVARUL – Vineri, 6 August 2004 Nr 4384?


?


COMENARIU


?Datele prezentate in ziarul “Adevarul” din 6 august 2004 deschid o noua cale de analiza in? investigarea semnificatiei continutului acestui roman si a tendintelor de manipulare social-politica, dar si mondena, initial, in sensul interesului clasei de provenienta a scriitorului irlandez, de religie protestanta, Bram (de la Abraham) Stocker.


Ulterior, teza a fost reluata, devenind un manifest al unui curent de manipulare psihologica in masa, in numele libertatii de opinie si al libertinajului religios, care a dus la propagarea pe scara larga a ideilor si practicilor sataniste.?


Existenta, initiala, a unui manuscris in care Bram Stoker isi pozitioneaza? provenienta personajului “contele Dracula” in spatiul austro-ungaro-german ne permite s? afirm?m:


1. faptul ca in secolele XVIII-XIX? “majoritatea povestirilor cu vampiri, monstri si fantome se petreceau in spatiul vorbitor de limba germana” confirma ipoteza ca, in spatiul european, ocupat si influentat, la acea data,? de dinastiile regale si nobiliare austro-ungaro-germane, s-au petrecut fapte de notorietate publica de mare intensitate, care au marcat constientul social, facandu-l sa reactioneze.


2. cele mai cunoscute si atroce fapte si practici satanice, de natura vampirismului, canibalismului mistic si a magiei negre, au fost comise, la inceputul secolului al XVII-lea, de contesa Erzs?b?t (Elisabeta) Bathory si complicii ei.? Aceste fapte sunt confirmate documentar, facand obiectul unor investigatii de mare anvergura, pentru acele timpuri, fiind si consemnate in documentele procesului care a avut loc in anul 1610. De altfel, aceasta Erzs?b?t Bathory, este considerata “cea mai mare asasina in serie din toate timpurile”.


3. influenta faptelor comise asupra claselor inferioare ale populatiei din zonele dominate de familia contesei Erzs?b?t (Elisabeta) Bathory, a fost atat de mare incat, incep?nd cu mijlocul secolului XVII, trimi?ii speciali ai Coroanei Habsburgice ?ncearc? s? dezlege misterul unor ritualuri ciudate practicate de localnici ?i menite a-i r?pune pe cei ?ntor?i din mor?i, pe strigoi. In credinta lor populara, ca sa se apere, oamenii ?i dezgropau pe cei considera?i strigoi ?i le ?nfigeau ?epu?e ?n inim?, apoi le d?deau foc.


?


3.2. APARITIA CONCEPTULUI SI? BRANDULUI “ DRACULA”


Bram Stoker a modificat prima forma a romanului, transformandu-l in mod constient, dintr-o banala povestioara cu strigoi, intr-un manifest social, cu referire la date de identificare a originii maleficului personaj-vampir si familiei nobiliare din care provine.


Putem spune ca acest roman reprezinta o forma de manipulare istorica si sociala, de exceptie. Nu putem afirma cu certitudine ca Bram Stoker a facut-o in mod constient, dar cel care i-a furnizat datele, pentru modificarea primei variante, ?sigur a stiut.


?


Sursa de inspiratie, initiala ( probabila), pentru numele personajului “ Dracul


Informatile si proba (indirecta), ca in forma initiala, sursele de inspiratie ale scriitorului irlandez au fost cu totul altele decat? cele din viata lui Vlad al III-lea si foarte departe de Tara Romaneasca, le gasim chiar in… Irlanda de Nord, furnizate de Bob Curran, profesor la Universitatea Coleraine. Acesta a publicat in “History Ireland”,( aparuta la Dublin, in vara anului 2000), vol.8 la pag. 12-15,? lucrarea “Was Dracula an Irishman”, din care aflam:


“…Bram Stoker, care a scris romanul Dracula in 1897, s-a nascut la Dublin si nu a fost niciodata in Europa de Est. El considera ca scriitorul a fost mai degraba inspirat de capul unei bande de pe domeniul feudal nord-irlandez Lodonderry, numit Abhartach. Acesta era un tiran si bea „singe viciat“, de om, dupa cum il prezinta folclorul irlandez.


Curran a adaugat ca „singe viciat“ se scrie in limba vechilor gali „droch fhoula“ si se pronunta „droc’ola“, de unde ar veni si numele de Dracula. Tot istoria celtica arata ca Abhartach a iesit din mormint pentru a cere singe. Bob Curran precizeaza ca acesta nu putea fi omorit, ci doar inmormintat cu fata la pamint, sub o piatra grea, dupa ce fusese strapuns cu o sageata din lemn. „Putem oare sa credem ca vampirul vine dintr-o zona indepartata precum Europa de Est, cind aventurile lui Stoker pot sa provina direct din folclorul irlandez?“, se intreaba profesorul in finalul lucrarii sale”.????


?


1. Efectele in prima perioada – din 1897- pana in anii 1960-70?


?Succesul pe care l-a avut acest roman horror, in fata tuturor celorlalte romane de gen, s-a datorat, in opinia noastra, in special, indiciilor voalate despre originea si locul de provenienta ale personajului.


Privind retrospectiv, subiectul si localizarea provenientei “contelui Dracula-vampirul din Carpati”, nu reprezenta nici un “brand”.


Era mai degraba un stigmat.


De altfel, printr-o modificare abila de stil, (influentata, dupa parerea noastra, de noi informatii si “sugestii orientaliste”), de la prima forma a romanului? – “Oaspetele lui Dracula” – la forma finala, scriitorul irlandez Bram Stoker, plaseaza responsabilitatea morala a practicarii ?ritualurilor satanice, de natura vampirismului, in afara spatiului existential al dinastiilor regale si nobiliare cum au fost familiile Bathory si HABSBURG. ?Constient sau nu, a reusit performanta escamotarii unui stigmat sinistru si dezonorant din istoria dinastiei Bathory, in istoria dinastiei Basarabilor si a nemului Huniazilor, ceea ce, pentru majoritatea romanilor, este o mare blasfemie.


?


A doua perioada – dupa 1970 ; aparitia brandului “Dracula


De?i se mai f?cuser? apropieri ?n c?teva articole obscure ?n anii 1960, fuziunea contelui fic?ional cu voievodul istoric a ?nceput ?n 1972, odat? cu publicarea bestsellerului „In Search of Dracula”, de Radu Florescu ?i Raymond McNally, istorici care au argumentat c? Bram Stoker ?i-a bazat vampirul pe Vlad.


Aceast? specula?ie a prins, devenind „un lucru de bun-sim?” – spune scriitoarea Elisabeth Miller, expert ?n fenomenul Dracula.


Ca sa analizam cu obiectivitate acest fenomen, trebuie sa tinem cont , de fapt, de caracteristicile perioadei? cand a fost relansat subiectul vapirismului cu conotatii satanice si polemica „ Vlad Tepes – contele Dracula”. Era perioada libertatii rebele si nonconformiste – era perioada hippy-e. Teribilismul juvenil a fost usor de influentat, mai ales in America. Pe fondul exceselor si a unui libertinaj prost inteles in negarea valorilor sociale si morale consacrate, inclusiv religioase, a fost usor sa se genereze o noua optiune: SATANISMUL.


?„In Search of Dracula” de Radu Florescu ?i Raymond McNally a generat o ascendenta publica, probabil, neasteptata a romanului scriitorului irlandez, Bram Stoker. Acesta a capatat caracteristicile unui material propagandistic.


In era speculatiilor mediatice, pe fondul ?superficialitatii culturale si in cautarea senzationalului morbid cu orice chip, in timp relativ scurt, fantasmagoricul personaj “ contele Dracula-vampirul” s-a suprapus imaginii principelui Vlad Tepes, parazitand realitatea istorica romaneasca. A fost suficient ca sa aprinda mintile cautatorilor de senzational si a manipulatorilor de opinie, care printr-o actiune sustinuta, au generat brandul numit “Dracula”. Numai ca acest “brand” are o puternica incarcatura negativa!


?


va urma in numarul viitor


?


Mihai Barbuliceanu

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.