După 14 zile de tăcere, Iohannis anunță apocalipsa economică
Președintele Klaus Iohannis rupe tăcerea impusă în ultimele 14 zile printr-un mesaj cel puțin îngrijorător pentru români, care zugrăvește un peisaj deloc optimist din punct de vedere economico – social pentru anii care urmează. Președintele anunță scăderea creșterii economice și constată sporirea inflației, majorarea deficitului bugetar, dezechilibre economice, creșterea datoriei publice și alte fenomene similare, extrem de grave.
Într-un mesaj adresat azi Camerei de Comerț și Industrie a României, Iohannis enumeră cîteva dintre marile probleme ale momentului, dar și ale viitorului apropiat:
– În ceea ce privește dinamica PIB, creșterea din 2021 va fi una consistentă, peste estimările realizate de-a lungul anului, însă proiecțiile globale arată că acest efect de recuperare post-lockdown se va atenua treptat. Încetinirea creșterii economice, estimată pentru anii următori, impune soluții de natură structurală pentru economia noastră. Dezechilibrele cu care economia se confruntă în prezent indică, fără nicio îndoială, nevoia de schimbare a paradigmelor de dinaintea pandemiei.
– Este îngrijorătoare adâncirea continuă a deficitului comercial și a deficitului de cont curent, chiar în raport cu vârfurile înregistrate anul trecut.
– Pe fondul creșterii prețurilor la materii prime și energie, ne confruntăm cu scumpiri în lanț, iar rata inflației, ajunsă la 7,9% în luna octombrie, ridică serioase probleme de scădere a puterii de cumpărare.
– Inflația pare să fi redevenit, dintr-o dată, principalul risc la adresa stabilității financiare la nivel global.
– Perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat. Noul Guvern va avea, printre altele, și sarcina reluării dialogului deschis, constructiv și orientat către creșterea sustenabilă a economiei noastre.
– Economia merge înainte, însă trebuie să ne asigurăm că nu prin rostogolirea dezechilibrelor, ci prin reforme și politici axate pe obiective de dezvoltare sănătoasă. Trebuie asumate o direcție corectă, un parcurs clar și mecanisme eficiente de implementare, prin care să revenim la obiectivele de sustenabilitate. Dincolo de urgențele prezentului, avem mize esențiale pe termen mediu și lung.
– Provocările cu privire la consolidarea fiscal-bugetară trebuie gestionate prudent, astfel încât deficitul bugetar și datoria publică să nu atragă constrângeri în plus asupra evoluțiilor economice viitoare.
– Tocmai de aceea, bugetul pentru 2022 devine un instrument esențial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepții financiare sănătoase pentru România. Aceasta trebuie gândită în jurul obiectivului de absorbție a fondurilor europene și ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanțare europeană.
– Avem de recuperat, totodată, pregătirea cadrului financiar multianual. România ar putea atrage peste 30 de miliarde de euro prin intermediul programelor operaționale, dar la finalul anului 2021 încă se discută despre priorități și despre programare. Discuțiile sunt necesare, negocierile sunt bune, însă, realist vorbind, economia și societatea românească au nevoie de rezultate concrete și la momentul oportun.
– În anii următori, avem de înfruntat provocarea cheie a capacității de implementare, atât a proiectelor de investiții, cât și a reformelor necesare.
”În această perioadă de redresare economică, avem nevoie de consolidarea capitalului românesc și de atragerea de noi investiții, axate pe valoare adăugată ridicată” mai spune președintele.
La finalul unui an în care zeci de mii de firme cu capital românesc au falimentat ori sunt foarte aproape de faliment, România nu are guvern, nu are proiect de buget, nu a demarat încă elaborarea programelor operaționale pentru bani europeni, iar banii din PNRR rămîn încă doar pe hîrtie.
Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa: inpolitics.ro
