106 ani de la Unirea Basarabiei cu România

106 ani de la Unirea Basarabiei cu România

0 116

Astăzi, 27 martie 2024, se împlinesc 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Din 2017, această zi a devenit, în urma deciziei Parlamentului de la București, sărbătoare națională.
Termenul de Basarabia a desemnat mult timp o fâșie de teritoriu de la nordul Mării Negre. Acest termen a fost reinventat în anul 1812, când Rusia a cotropit Moldova dintre Prut și Nistru. Până în momentul cotropirii rusești, niciodată Moldova nu fusese divizată de Prut, ci era împărțită între Țara de Sus și Țara de Jos.
Mai mult de un secol, românii dintre Prut și Nistru au fost supuși unui proces dur de deznaționalizare.
Opresiunea rusească a atins apogeul la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX. Şcolile şi Biserica Ortodoxă s-au numărat printre instrumentele folosite de administrația rusească pentru a-i deznaționaliza pe români.
Înfrângerea Rusiei în Primul Război Mondial şi prăbuşirea ţarismului au creat premisele unei renaşteri naţionale a românilor din Basarabia. În aprilie 1917, a fost creat Partidul Naţional Moldovenesc, iar în octombrie a fost proclamată autonomia Basarabiei, care avea Sfatul Ţării drept organ legislativ.
Iniţial, liderii românilor basarabeni au proclamat o Republică Democrată Federativă Moldovenească, în cadrul Rusiei. Apoi, sub influența unor cărturari ardeleni refugiați la Chişinău, precum Onisifor Ghibu, lucrurile au evoluat, iar Sfatul Țării a proclamat independența Basarabiei.
Au urmat represaliile bolșevicilor, care au început să jefuiască şi să ucidă în Basarabia. În aceste condiţii, Sfatul Ţării a cerut ajutorul Armatei Regale Române, care a trecut Prutul pentru a proteja vieţile şi avutul locuitorilor Basarabiei. Liderii românilor basarabeni erau ameninţaţi direct de către bolşevici.
Prin urmare, la 27 martie 1918, a fost convocat Sfatul Ţării, care s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chişinău. În sală au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Moldoveneşti, Daniel Ciugureanu, toţi membrii guvernului şi primul ministru român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand.
Actul unirii Basarabiei cu România a fost citit în fața Sfatului Ţării de secretarul acestuia, Ion Buzdugan:

Republica Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria,
ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove,
în puterea dreptului istoric şi al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna
se unește cu mama sa, România”,

se arată în declaraţie.
După dezbateri aprinse, s-a trecut la votare. Reprezentanţii minorităţilor naţionale, 30 la sută din totalul de 150 de deputaţi, au cerut, în general, vot secret, iar apoi s-au abţinut ori au votat împotrivă.
Rezultatul votului pentru unirea Basarabiei cu România a fost concludent: 86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri, 13 deputaţi absenţi.
Astfel, pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.
Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Autor: Ana Marchitan
Sursa: infoprut.ro

Actul Unirii Basarabiei cu Romania

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.