Ziua Tratatului de la Trianon – declarațiile inițiatorului legii, senatorul Titus Corlățean
Camera Deputaților a decis ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon.
Tratatul de pace de la Trianon, încheiat acum un secol, pe 4 iunie 1920, a consfințit recunoaștere internațională a frontierelor României reîntregite cu Transilvania unită cu România și a consacrat drepturile civile și politice ale românilor care constituiau populația majoritară în Transilvania, drepturi pe care aceștia nu le-au avut sub dualitatea austro-ungară.
Unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege, senatorul Titus Corlățean. Iată ce declara inițorul acestui proiect de lege?
Titus Corlățean: Aș spune că era o obligație a statului român să onoreze o simbolistică națională extraordinară și asta cu doar trei săptămâni înainte de marcarea centenarului de la momentul extraordinar al încheierii la 4 iunie 1920 a Tratatului de pace de la Trianon.
Acel tratat a fost încheiat între puterile învingătoare aliate în Primul Război Mondial, inclusiv România și momentul ăsta al încheierii tratatului cu Ungaria a marcat pentru România un lucru extraordinar – ați menționat și dvs. – recunoașterea internațională politică și juridică a reîntoarcerii la patria mamă, la România a Transilvaniei, deci practic recunoașterea actului de demnitate națională de la 1 Decembrie 1918.
Acest act trebuia marcat oficial acum când ne apropiem de centenar și ține de simbolistica națională, care trebuie transferată, transmisă generațiilor tinere care vin în urmare noastră și care trebuie să fie conștiente de istoria neamului, de această simbolistică, de eroismul Armatei române, de demersurile politice pe care statul român, prin reprezentanții săi atunci, în 1919-1920 le-au făcut și de lucrul care a stat la bază în recunoașterea internațională a ceea ce am numit România Mare. Şi nu în ultimul rând /gpodea/, datorită semnificației în relațiile externe ale României și necesității de a adopta un astfel de act normativ.
Era nevoie de o lege ca să conștientizăm semnificația și importanța Tratatului de la Trianon?
Titus Corlăţean: Se spune că o țară fără statui sau fără simboluri nu are șansa să-şi ducă în memorie națională istoria mai departe. Era nevoie, uitaţi, la 100 de ani, la 100 de ani în care există contradicții, încă există din partea unor forțe politice din Ungaria, și mă refer la acele partide care au promovat constant de-a lungul anilor atitudini provocatoare, nu o dată ofensatoare la adresa statului român, chiar cu caracter revizionist, de contestare a istoriei, de rescriere a istoriei; era nevoie de acest act de demnitate naţională, şi eu astăzi am spus foarte clar: votul Parlamentului României este un vot istoric, pentru că, şi mă refeream mai devreme la relațiile externe ale României, există o regulă de bază pentru cei care fac politică externă și ei ştiu foarte bine această regulă.
Atunci când un stat tace în legătură cu un subiect important, atunci când vocea acelui stat nu se aude şi se aude numai vocea celuilalt care contestă, care provoacă, rişti să ai surprize în relaţiile externe, rişti ca teoria ceilulalt, care invocă mari drame şi mari nenorociri, să prevaleze. Or, aici vorbim de un tratat de pace, care a stabilit nişte reguli cu un stat învins şi care a marcat pentru națiunea română o recunoaştere a reîntoarcerii românilor, majoritari din Transilvania, care nu beneficiaseră de drepturi civile şi politice sub Imperiul Austro-Ungar prin voinţa proprie, dar cu recunoaştere internaţională, la patria mamă.
O astfel de simbolistică trebuie respectată, ea trebuie onorată şi prin lege./cpodea/ Şi vreau să spun un lucru: de ce României ar trebui să îi fie interzisă o astfel de lege, câtă vreme statul ungar, care a promovat teorii revizioniste, în acești ani, a adoptat în 2010 două legi, una de comemorare a marii tragedii maghiare prin Tratatul de la Trianon și o lege a acordării cetățeniei pe criterii etnice care încalcă standardele europene recunoscute. Ţinea de demnitatea națională să facem acest gest şi nu vă ascund, e prima oară când spun public: am muncit șapte ani în Parlamentul României, să promovez până la capăt, mi-au trebuit şapte ani să promovez până la capăt această lege şi vreau să salut, votul de demnitate al majorității parlamentarilor din Camera Deputaților! Din păcate nu toți…
Cum s-a votat legea?
Titus Corlăţean: În mod predictibil și până la urmă, am şi spus-o în dezbaterile în plen, nu îi condamn pe cei de la UDMR care au votat împotrivă… și abținut sau voturi împotrivă, în general cei de la USR, cu două excepții, oameni care au avut demnitatea națională şi au votat „pentru”. Dar subliniez un lucru, am spus-o şi în plenul Camerei Deputaţilor, această lege nu este îndreptată împotriva cuiva, împotriva unei minorități naționale, împotriva etnicilor maghiari din România. Dar este și o platformă, în același timp, de a marca nu doar demnitatea naţională şi simbolistica naţională, dar o platformă de dialog, pentru că pe 4 iunie – și sper ca președintele României și e o solicitare oficială pe care am adresat-o preşedintelui României, să promulge cât mai rapid această lege, pentru a putea fi aplicată peste trei săptămâni, la 4 iunie – se vor întâmpla niște lucruri.
Va trebui să fie arborat Drapelul Naţional la nivel central, în comunitățile locale. Vor fi o serie de evenimente, de dezbateri culturale, științifice care vor permite o platformă de dialog şi să stea la aceeași masă și cei care au poziții contradictorii. În general, în toţi acești ani am asistat la monologuri paralele. Da, e un moment pe care această lege îl oferă, să putem discuta și unii şi alții ceea ce ne uneşte şi ceea ce deocamdată ne separă.
Cum va marca Titus Corlăţean ziua de 4 iunie?
„În primul rând, aștept promulgarea legii de către președintele României, pentru ca legea să intre în vigoare, și vă asigur că voi găsi, cu demnitate națională, și nu singur, dar cu sobrietate – am și spus-o și astăzi, nu vor fi chestiuni, celebrări extravagante, nu va fi nimic provocator, dar cu demnitate națională și cu sobrietate, să putem marca această zi extrem de importantă pentru națiunea română, în primul rând prin arborarea Drapelului Național” a declarat senatorul Titus Corlățean.
Horia D.R.
Sursa: RRA
Cu Trianonul ăsta noi am pierdut o parte din Crișana și o parte din Banat. Deci nici pentru noi nu a fost bun. Noi trebuie să ajungem cu teritoriul până la Tisa, într-o primă fază!