Zelinski în vizita din Romania trebuie să clarifice prăbbușirea avionului MiG 21 Lancer și a elicopterului IAR 330 – Puma!
Vizita oficială președintelui Zelinski în Romania începe pe 12 martie și include primirea acestuia la palatul Cotroceni, urmată de o conferiță de presă.
Am și eu o curiozitate, anume dacă vreun jurnalist român va avea curajul să-i pună lui Zelenski o întrebare pe tema de mai jos.
Mai ales că vizita are loc la scurt timp după comemorarea a 4 ani de la dubla catastrofă aviatică din Dobrogea, în care și-au pierdut viaţa 8 militari români.
- Pe 2 martie 2022, o aeronavă MiG 21 Lancer, care executa o patrulare aeriană deasupra Dobrogei a dispărut de pe radar , în jurul orei 20.00, în zona localității Cogealac. 2 camere de supraveghere din comună au surprins ceva ce pare a fi o explozie puternică, care a luminat întregul cer.
Din nefericire, elicopterul IAR 330 – Puma, care a decolat în misiune de căutare – salvare a rămășițelor MiG-ului, s-a prăbușit și el, dispărând de pe radar în jurul orei 20:45.
Zona impactului – localitatea Gura Dobrogei, la 11 km de aerodromul de pe care doar ce decolase.
Comunicatul remis de MApN pe 23 martie spune că „ambele evenimente s-au produs, cel mai probabil, din cauza unui cumul de factori umani şi de mediu, a căror pondere urmează să fie stabilită la finalizarea procedurilor de investigare”,
https://www.roaf.ro/?p=27355 - MiG-ul 21 LanceR prăbușit făcea parte dintr-o formaţie de două avioane care a primit ordinul de a decola din serviciul de luptă pentru a executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, întrucît nave de suprafață sau submarine rusești lansaseră mai multe rachete de croazieră Kalibr, din vestul mării Negre, care au lovit obiective militare din centrul Ucrainei.
Cu o zi înainte, în dimineața zilei de 1 martie, o stație radar ucrainiană, de lîngă Ismail, a fost atacată de o rachetă rusească, lansată tot de pe mare.
Stația radar făcea parte din rețeaua de descoprerire și dirijare a focului, a brigăzii 160 rachete AA ucrainiene, cu punctul de comandă la Odesa. - Primul MiG 21 LanceR fiind pilotat de comandorul Daniel Moise, un pilot extrem de experimentat. El a raportat o vizibilitate de 5 km, limita inferioară a plafonului de nori la 300 de metri, iar limita superioară la 2.000 m.
După decolare, MiG-urile urmau să intre într-un nor de ninsoare, aflat la 5-6 km de aerodrom. - Comandorul Daniel Moise a urcat peste altitudinea de 2.000 de metri, ieșind din plafon, după care a încercat să-și contacteze coechipierul, decolat după el.
Nu a primit niciun răspuns.
S-a adresat turnului de control de la Kogălniceanu, care i-a comunicat lui Moise că, în timpul urcării prin plafonul de ori, în loc de viraj stânga, cum prevedea misiunea, celălalt MiG „virase în dreapta și cobora accelerat”.
Aproape imediat a dispărut de pe radar. Era ora 20.03. - De la locul unde au fost găsite rămășițele avionului MiG-21 pînă la orașul ucrainian Ismail sunt mai puțin de 80 km. Raza maximă de acțiune inițială a rachetelor sistemului S-300 PS este de 75-85 km, fără a ține cont de modernizările ulterioare.
Radarul bazat la sol nu descoperă un avion imediat ce s-a desprins de pe pistă, ci după ce acesta a escamotat trenul de aterizare și flapsurile, a decuplat forțajul și a ajuns la altitudinea de cel puțin 500 m.
Toate aceste manevre durează cam un 1 minut. - Manualul operational spune că după ce radarul de pe sol descoperă MiG-ul, operatorul lui trebuie să-l treacă în regimul de încadrare, să-l identifice și dacă constată că este o țintă aeriană inamică să dea comanda de lansare.
Toate aceste manevre durează 3 minute.
După 1+3 minute de la decolare, avionul MiG-21 se afla deasupra plafonului de nori, care se termina la înălțimea de 2.000 m. Cînd ținta are această înălțime, racheta AA are condiții optime de dirijare pe ea. - Totuși, MiG-ul era urmărit pe radar din punctul de comandă al bazei aeriene de la M.Kogălniceanu, iar navigatorul cu dirijarea nu avea cum să nu vadă o ipotetică rachetă lansată din Ucraina și să nu-l atenționeze pe pilot.
Ori pilotul odată informat, primea și o estimare a momentului în care să înceapă manevra de evitare a rachetei. Știm doar că pilotul MiG-ului a început un viraj de axare pe dreapta, fix în direcția opusă intrării în zona de serviciu în aer repartizată. - Ca fost pilot pe MiG-21, care a zburat în codiții meteo grele, la barem minim, am certitudinea că vremea nu a fost cea care a stat la baza prăbușirii avionului.
De aceea, înainte de a oferi alte ajutoare Kievului, ar cam fi necesar ca președintele Nicușor Dan, comandatul suprem al armatei române, să-i ceară lui Zeleski să răspundă public, dacă a existat vreo implicare a Ucrainei în acest accident care a costat viața a 8 militari români.
Autor: Vasilescu Valentin
Sursa: facebook.com
