Washingtonul crede că anularea alegerilor este o lovitură de stat „rece” executată de Curtea Constituțională!
Lovitură de stat la București? Cum vede Washingtonul anularea alegerilor din România și reacția lui Nicușor Dan la Sumitul B9
București – Pe fondul desfășurării Sumitului Formatului B9 (Inițiativa celor Nouă State) găzduit de președintele Nicușor Dan, capitala României a devenit scena unui conflict diplomatic tăcut între administrația de la Washington și noul establishment politic de la București.
În timp ce oficialii români încearcau să transmită un mesaj de stabilitate și continuitate strategică, Washington-ul ripostează dur, calificând evenimentele din decembrie 2024 drept o „lovitură de stat” și refuzând să-l recunoască pe Nicușor Dan ca pe un președinte legitim.
Context: O demolare administrativă sau o salvare a democrației?
Totul a pornit în decembrie 2024, când Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea alegerilor prezidențiale chiar cu două zile înainte de turul al doilea. Decizia, justificată pe baza unor documente desecretizate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), invoca o amplă operațiune de influențare a votului din partea unui „actor statal” (presupus a fi Rusia) în favoarea candidatului independent Călin Georgescu .
La acea vreme, această decizie a fost primită cu ușurare de o mare parte a clasei politice pro-europene, dar a fost privită cu scepticism de observatorii internaționali, inclusiv de tabăra republicană din SUA.
Lovitura de stat? Poziția dură a lui Marco Rubio și a Congresului SUA
Pentru administrația Trump, anularea alegerilor nu a fost un act de salvare a democrației, ci una dintre cele mai grave încălcări ale principiilor democratice într-o țară aliată.
În cadrul unor declarații recente, secretarul de stat Marco Rubio (figură cheie în politica externă a SUA) și oficiali ai Congresului au catalogat decizia CCR drept o „lovitură de stat” constituțională.
Argumentul Washington-ului este susținut de un raport preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din SUA.
Raportul, intitulat „Europe’s decade-long campaign to censor the global internet”, nu acuză Rusia, ci Comisia Europeană de amestec în procesul electoral românesc.
Concluzia acestui raport este că influența externă nu a venit din Est, ci intern, prin presiuni asupra platformelor de social media pentru a-l avantaja pe contracandidatul Elenei Lasconi, invalidând indirect victoria lui Georgescu pe criterii procedurale.
Din această perspectivă, Washingtonul îl vede pe Nicușor Dan – care a beneficiat de pe urma anulării alegerilor și a câștigat scrutinul reprogramat – nu ca pe o „emanație politică” a unui partid, ci ca pe un „președinte impus”.
Această narațiune alimentează ideea că Dan nu a câștigat prin vot popular direct în urma unui mandat clar, ci ca urmare a unei decizii judiciare politizate.
Apărarea lui Nicușor Dan: De la B9 la replici dure
La Sumitul B9, unde s-a discutat securitatea flancului estic al NATO, președintele Dan a evitat inițial confruntarea directă, însă într-o postare recentă pe Facebook a ripostat ferm.
Nicușor Dan a calificat acuzațiile drept nefondate, susținând că România „nu face obiectul raportului preliminar al Congresului SUA” și că referirile la țara noastră sunt doar „strict contextuale” .
El a reiterat că anularea alegerilor a fost „un act juridic intern menit să protejeze ordinea constituțională în fața unei amenințări asimetrice”.
Mai mult, Dan a acuzat direct amestecul Federației Ruse, declarând că aceasta duce un „război hibrid” pentru a des stabiliza democrațiile europene, iar decizia CCR a fost bazată pe „distorsionarea egalității de șanse” .
Prim-ministrul Ilie Bolojan a încercat și el să stingă incendiul diplomatic, declarând că „legitimitatea președintelui Nicușor Dan este dată de milioanele de români care au votat pentru el”, ignorând, în replicile sale, nuanța că acel vot a venit doar după ce primul tur, câștigat de altcineva, a fost anulat.
Raportul Comisiei de la Veneția: „Ultima Ratio” încălcată?
În acest peisaj tensionat, o instituție europeană de arbitraj vine cu o poziție nuanțată, care hrănește însă criticile venite de peste Atlantic.
Comisia de la Veneția (o structură ce aparție de Consiliul Europei) a publicat un raport de urgență prin care analizează tocmai cazul României, oferind un set de recomandări .
Deși comisia nu invalidează oficial decizia CCR, concluziile sunt devastatoare pentru autoritățile de la București:
- Exceptionalitate: Comisia a subliniat că anularea unui scrutin trebuie să fie o măsură de „ultimă instanță” (ultima ratio), aplicabilă doar în circumstanțe excepționale foarte clar definite, ceea ce legislația românească nu face .
- Principiul transparenței: Raportul avertizează că deciziile de anulare nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (așa cum s-a întâmplat în cazul românesc), deoarece acest lucru subminează transparența procesului și dreptul la apărare al candidaților .
- Atribuția instanței: Comisia recomandă ca, în mod ideal, decizia de anulare să fie luată de un organism electoral superior, nu direct de Curtea Constituțională din oficiu .
Practic, Comisia de la Veneția spune că, deși fraudele sau interferențele pot fi existat (cum susține România), metoda prin care s-a procedat la anularea alegerilor a fost una profund problematică și nesigură din punct de vedere democratic.
Concluzie
La Sumitul B9, Nicușor Dan își joacă cartea de garant al stabilității în fața amenințării ruse. Însă, în afara sălii de consiliu, prezența sa la conducerea statului rămâne sub o cloud internațională.
În timp ce oficialii europeni tac sau susțin, iar Rusia profită de narativă, administrația Trump și decidenții republicani par hotărâți să trateze actuala conducere de la București ca pe una ilegitimă.
Washingtonul nu vede o victorie a democrației în anularea alegerilor, ci o încălcare a voinței populare, o lovitură de stat „rece” executată de Curtea Constituțională.
Până când guvernul de la București nu va oferi o explicație publică, neclasificată și convingătoare pentru decizia din decembrie 2024 (așa cum a cerut și Nicușor Dan în calitate de candidat la acea vreme), tensiunea transatlantică va rămâne o rană deschisă în Parteneriatul Strategic.
( Preluare )
Sursa: Adrian Petcu
