Visul romanesc

Visul romanesc

0 100


Despre visul american s-a vorbit si s-a scris mult: o chelnerita de fastfood care a parasit scoala la o varsta frageda, remarcata de vreun producator si devenita odata cu primul film o vedeta de mana-ntai, ori vreun agent de vanzari care umbla din usa-n usa cu aspiratoare devenit mare cantaret sau poate vreun baiat nascut la periferia nu stiu carui mare oras, ajuns sportiv de performanta.


M-am intrebat care ar fi visul romanesc. M-am gandit la cei care-si rup oasele la capsuni, dar asta-i visul spaniol. M-am gandit la informaticienii care pleaca pe capete in SUA, dar si asta-i din alt film, o alta fata a visului american.


Si visul romanesc? Poate asta: un fost nomenclaturist devenit subit anticomunist, inscris la un moment dat intr-un partid postrevolutionar, dintre acelea care militau pentru reciclarea la fier vechi a industriei romanesti. De-aici n-a fost decat un pas pana la cumpararea unei fabrici pe un credit garantat doar cu respectiva fabrica, falimentata in mod deliberat, dinamitata si transformata in afacerea imobiliara a secolului. Ar mai fi cei din spatele privatizarilor pe un euro. Suma vi se pare ridicola? De ce? Nu trebui odata si odata sa se formeze middle classul romanesc?


Ori vreun geniu, botezat premonitoriu “Genica”, vanzator de aprozar condamnat pentru introducerea mainii in gestiunea confundata cu averea familiei?


Sau poate vreo matusica putred de bogata, care lasa mostniri demne de Donald Trump?


Si totusi, astea nu sunt visul romanesc, sunt realitatea unor cativa. Pentru romani toate astea sunt un cosmar. Dar sa luam putina apa rece si sa iesim la geam. Trece cosmarul, cat despre visul romanesc sa speram ca-l vom descoperi.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.