Viktor Orban, Mare Patriot – Arhanghelul Suveranității și Coșmarul lui Soros!(2)
Migrația, Bruxelles-ul, Soros, homosexualii, globaliștii, imigrantii lista dușmanilor se ajustează sezonier după nevoi.
Important e ca publicul să aibă mereu un vinovat concret și emoționant în loc să se întrebe de ce spitalele sunt în paragină și de ce tinerii pleacă. Dacă poporul suferă, întotdeauna se poate inventa un nou inamic. Orice, numai să nu se uite nimeni la conturile bancare ale patrioților.
Modelul a inspirat. Marine Le Pen, Nigel Farage in Marea Britanie, AfD în Germania, AUR, și o listă lungă de variațiuni locale pe aceeași temă. Fidesz rămâne punctul de referință pentru cum poți construi o hegemonie electorală pe resentiment și frică, cu corupție la pachet și mascată în discurs patriotic.
Apoi a venit Trump, și cercul s-a închis spectaculos.
Ceea ce Orban construise la scară națională în Ungaria, administrația Trump a încercat să reproducă la scară imperială. Prin pozitia de putere a SUA, sa faca din acest model o noua normalitate, nu ca l-ar fi inventat Orban sau ceva, pentru ca el deja exista, dupa cum ziceam, in stilul de viata al unor oameni care fentau litera legii din ce in ce mai eficient.
Aceleași mecanisme, aceleași reflexe, același dispreț față de instituțiile independente. Orban a salutat alegerea lui Trump cu entuziasmul cuiva care vede că modelul lui de business se listează la bursă. Cum exceptia devine norma, de la cel mai inalt nivel, de la Washington.
Relația cu Kremlinul completează tabloul. Putin a demonstrat că poți captura complet un stat și îl transformi în proprietate privată a unui grup restrâns. Acolo, dupa cum s-a instalat clica KGB la putere fara deranj, a inceput sa starneasca gelozie in randurile vulpoilor din alte state, care au vazut ca poti sa o duci bine-mersi plutind deasupra legii, delectand electoratul furios cu populism ieftin si bazaconii conspirationiste. Nu ca ar putea cineva sa zica altfel fara sa castige un bocanc in gura si o vacanta all inclusive pe la parnaie.
Orban a studiat cu atenție și a adaptat pentru piața maghiară, car cu deranjul acordurile UE, si toate legile de a respecta (inca) demnitatea cetatenilor. A impins-o cat de mult a putut, si daca ar putea ar face-o si mai mult.
Trump a adaptat pentru piața americană, iarasi cu o copie anormal de similara dupa cea practicata in Russia lui Putin.
Si mai intresant este faptul ca stilul asta este dominant pe planeta asta, gasit foarte mult prin state esuate, ele fiind considerate ca nu pot acorda cetatenilor lor un minim de decenta, si intr-un fel ne scuteste imaginata de ce ar cam vrea un Orban sa faca din tara lui.
Un fel de Tajikistan ceva, un Mogyoristan cu mana de lucru ieftina si expandabila, dar si cu palate luxoase unde sa-ti impresionezi prietenii oligarhi din alte tari, veniti sa negocieze pretul resurselor, la un pahar de roze si minore aperitiv.
Nu e o alianță formală cu structuri și statute.
E o convergență de interese între oameni care s-au obisnuit intr-un stil de viata foarte similar si care vor cam același lucru, state slăbite, instituții capturate, societăți civile fragmentate și un cadru legal suficient de permisiv ca extracția de avere publică să nu mai fie un risc penal, ci o opțiune de investiție.
Oamenii trebuie să înțeleagă ce cumpără când îi urmează pe lideri ca Orban sau Trump sau orice variațiune din clubul suveranist global cu povești frumoase și intenții perverse.
Nu cumpără mândrie națională. Cumpără un bilet în rândul întâi la propria lor devalizare. Susținerea pe care acești lideri o primesc e combustibilul care le permite să continue.
Ei fac ce fac și prosperă pentru că destul de mulți oameni, orbiți de retorica tribala si fatalista, de noi împotriva lor, de noi suntem buni si curati, iar ei sunt fortele raului, le permit să transforme statul într-o feudă personală.
Este probabil visul umed al oricarui baron local care nu poate pune geana pe geana noaptea, tulburat de toate tunurile pe care le-a dat, si ar putea sa-i aduca legea la usa in miezu noptii.
E genul de patriotism care miroase a motorină arsă, a parcare uitată și a vicii ascunse sub un costum de catifea politică. E poate cel mai de succes vânzător de iluzii din Europa de Est, un om care a demonstrat că poți distruge viitorul unei țări în timp ce îi convingi pe locuitorii ei că tocmai i-ai salvat.
Viktor Orban nu este salvatorul unei civilizații, ci administratorul unui faliment mascat. Un prestidigitator care a învățat să convertească frica în putere și puterea în conturi protejate, sperând că duminica aceasta realitatea nu-i va strica scenariul.
Cât despre calul alb din legende?
În Magyiaristanul lui Orban, simbolurile nu se călăresc, ci se amanetează.
Iar calul a fost probabil prima piesă de inventar scoasă la mezat pentru a finanța ultima campanie de convingere a celor care încă mai cred în basme.
Prima parte aici: Viktor Orban, Mare Patriot – Arhanghelul Suveranității și Coșmarul lui Soros!(1)
Autor: Giorge Roman
Sursa: facebook.com
