Unirea Principatelor Române, un act istoric remarcabil, datorat unor conjuncturi favorabile și...

Unirea Principatelor Române, un act istoric remarcabil, datorat unor conjuncturi favorabile și a unor personaje istorice determinante

La 24 ianuarie 2021, sărbătorim 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, un eveniment istoric, care ne-a consacrat, pentru prima dată în Europa, drept națiune de sine stătătoare. Marea Unire, de la 1 decembrie 1918, a încheiat procesul de integrare geografică a teritoriului României Mari, în Europa. Mica Unire s-a încheiat în 1859, după aproape trei decenii de evenimente istorice, care au ajutat la împlinirea unor deziderate, aspirații comune ale locuitorilor celor două Principate. Pe tot parcursul procesului istoric, oameni esențiali, personalități ale istoriei noastre, au avut rol decisiv în înfăptuirea Micii Uniri. Este vorba aici, de Alexandru Ioan Cuza, ale primul domnitor al celor două Principate unificate. Acesta a adus primele reforme ample, care au dezvoltat România și a realizat prima constituție și a format primul Parlament, în Dealul Mitropoliei. Alexandru Ioan Cuza a fost un ofițer, militant pentru Unire, iar odată cu desăvârșirea ei, a făcut tot posibilul ca noul stat, România, să urmeze modele europene, ale unor țări dezvoltate, să fie cunoscută de bătrânul continent. Apoi, poate fi vorba despre Carol I, primul Rege al României, a cărui domnie a însemnat alte prefaceri importante, inclusiv apariția monedei naționale, Leul. Aceste două personalități au fost decisive pentru această primă etapă de formare a teritoriului României.

Desigur, și alte evenimente istorice au contribuit, direct sau indirect, la Mica Unire. Poate fi vorba despre Războiul Crimeii, despre apariția Divanurilor Ad Hoc, care au fost primele forme ale unor adunări, cu largă reprezentativitate națională. În aceste structuri, luau decizii categorii de populație dintre cele mai diverse, de la boieri, la țărani. Toate categoriile sociale îți doreau Unirea, așa cum sunau dezideratele vremurilor premergătoare Micii Uniri. Războiul Crimeii a fost conflagrația dură, cu multiple semnificații, care a adus mari suferințe populației civile, dar care a avut darul să limiteze aspirațiile nu prea curate ale Rusiei, privind expansiunea în zona Mării Negre, după modelul celei din Asia. 

Alte personaje istorice, implicate în acest proces istoric al Micii Uniri au fost Mihai Sturdza, Gheorghe Bibescu sau Mihail Kogălniceanu, ultimul fiind omul de încredere al lui Alexandru Ioan Cuza, ,,uns”prim ministru al României, după realizarea Unirii celor două Principate. Aceștia pot fi considerați adevărați reformatori, cu o gândire europeană, la momentele istorice respective. Mai poate fi vorba aici și despre Napoleon al III-lea împăratul francezilor, care dorea o întărire a stabilității flancului estic al Europei, concomitent cu slăbirea influenței Rusiei în această zonă a Europei.

Mica Unire a fost primul pas în desăvârșirea Marii Uniri, o etapă de mare importanță în istoria noastră, parte integrantă în istoria universală.

Desăvârșirea Unirii a avut loc 1 decembrie 1918. 1 Decembrie reprezintă Ziua Națională a României, celebrată anual ca zi națională din 1990. Sărbătoarea aniversează Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și unirea provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar, cu Regatul României.

D.D.

Basarabia, Bucovina,Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu Regatul României.

COMENTARII

  1. Văd inițialele mele D.D. și am crezut că mi le folosește cineva la o poveste. :)) Pentru mine data de 24 ianuarie 1859 este ziua în care s-a creat țara România. Până atunci nu a existat. Țară care și-a câștigat independența pe 10 Mai 1877. Zi în care noi românii sărbătorim nimic. În 1918 la încheiere primului război mondial, când imperiul austro-ungar dispăruse de pe harta lumii, în Rusia venise Lenin, Transilvania, o parte din Banatul sârbesc și Bucovina, au făcut cereri către regatul României că vor și ele să se unească cu el, fiind locuite majoritar tot de români. Drept urmare pe 24 Decembrie 1918, regele semnează decretul regal prin care se acceptă unirea acestor regiuni cu România, apărând România Mare. După Revoluția din Decembrie 1989 când hienele occidentale își făcuseră planul pentru spolierea țării, au ordonat slugilor aflate în solda lor, români de ai noștri golani, ca ziua națională să nu fie pusă pe 10 Mai că vremea este frumoasă și adunările mari de oameni, dacă sunt și nemulțumite pot duce la revolte populare. Așa că au ordonat ca ziua națională să fie pusă pe 1 decembrie, să fie frig să fie puțină lume. Deocamdată văd că istoria țării noastre ne-o fac toți golanii români și străini, cu ajutorul cozilor de topor din țară sau cu sprijinul inconștient al analfabeților funcționali. Sper să apuc să văd istoria acestei nații la locul ei. Și pe 1 Decembrie 1918 adunarea de la Alba Iulia a fost făcută de unioniști ca să vadă ce sprijin popular are ideea unirii Ardealului cu România. Adică un fel de referendum cu mijloacele de la acea vreme. A fost un semnal clar către puterile occidentale că nu se pot opune dorinței ardelenilor. Pentru că nu aveau interese în Bucovina și în Banat, nu a fost nevoie de organizarea unei adunări de așa mulți oameni. În Ardeal sunt resurse strategice de mare interes pentru puterile străine și era nevoie de o forțare a unirii de către unioniști. Dar le-au luat acum pe gratis, transformând țara România în colonia România, cu ajutorul neprecupețit și susținut al golanilor din politica românească și a celor 80% de proști și neinstruiți din populația adultă a României.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.