Unde este si cum arata planul urbanistic general al Brasovului?

Unde este si cum arata planul urbanistic general al Brasovului?

0 67

Inca de la primele picaturi de ploaie, s-a dovedit din nou ca sistemul de canalizare brasovean nu poate sa faca fata, strazile transformandu-se in lacuri. Reprezentantii Primariei Brasov au explicat din nou brasovenilor ca inundarea strazilor se produce din vina naturii si a sistemului de canalizare subdimensionat. In urma ploilor recente pasajul de cale ferata de la Faget, a fost inundat complet, raul format curgand pana la intersectia cu strada Independentei. Chiar si dupa ce ploaia s-a mai domolit si apa s-a scurs singura, canalele fiind pline ochi, in zonele mai joase, apa a continuat sa balteasca pentru un timp indelungat. De exemplu, la intersectia strazilor 13 Decembrie cu Turnului, dupa fiecare ploaie se formeaza cate un lac, deoarece nu exista nici o gura de canal, iar din cauza apei, care sta acolo ca intr-un bazin, si carosabilul a inceput sa se lase. Situatia este mai grava, intrucat zona respectiva a fost reabilitata complet printr-un program al Bancii Europene pentru Dezvoltare numai anul trecut. In momentul de fata rezolvarea problemei este doar in faza de proiect. Reprezentantii Companiei Apa spun ca a fost facut studiul de caz pentru un colector care va fi construit din dreptul strazii Oasului si pana la Rulmentul. Acesta ar urma sa rezolve printre altele si problema inundarii pasajului de la Faget, numai ca investitia necesita fonduri consistente, care nu sunt deocamdata disponibile, cel mai probabil, ele vor putea fi accesate o data cu regionalizarea companiei. Locuitorii din zona sunt de alta parere, respectiv ca malurile de pe marginea strazii sunt spalate de rafalele de ploaie, iar aluviunile ajung direct in canalizare, infundand-o. Cartierul Schei este navalit de rauri de noroi. Oamenii spun ca nu este prima data cand se intampla asa ceva, doar ca situatia inregistrata de curand a fost cea mai grava de pana acum. Locuitorii cartierului Schei spun ca oamenii care locuiesc sub dealul destelenit in urma constructiei sunt supusi un chin groaznic de fiecare data cand ploua. Oamenii din zona sunt nevoiti sa iasa din case pentru a da la o parte apa. Nu ar fi atat de grav daca ar fi numai apa, insa aceasta vine incarcata cu pamant si moloz de la constructia din varful dealului. Oamenii sunt, la propriu, dati afara din case de apa. De fiecare data cand ploua, apa se infiltreaza in pivnite si in peretii caselor. In Centrul Vechi situatia s-a repetat, pe strazile din zona curgand torenti, care au adus cu ei si aluviuni.
Angajatii Primariei au venit, au vazut si au si plecat fara vreo masura. Oamenii sunt indignati de faptul ca, desi si ei sunt cetateni ai orasului Brasov si platesc impozite pentru case si drumuri, autoritatile nu fac nimic pentru a le imbunatati situatia, deja devenita grava.
Reprezentatii Primariei Brasov sustin ca au incercat inca de anul trecut sa ii determine pe cei care lucreaza la constructia de pe dealul din zona sa se asigure ca restul materialelor de constructie sau pamantul excavat nu vor mai ajunge pe strazile cartierului. Cat au respectat constructorii avertismentul dat, s-a vazut astazi. Situatia nu era mai roz nici la intersectia 13 Decembrie cu Bulevardul Garii, desi si acestea au fost refacute din temelii vara trecuta. Pe str. Aurel Vlaicu, unde carosabilul a fost decopertat in vederea asfaltarii, anumite portiuni de strada s-au transformat la propriu in rauri, autovehiculele fiind nevoite sa circule cu viteza extrem de redusa, acest lucru ducand la blocaje rutiere pana catre Pasajul Fartec. Probleme au aparut si pe strazile unde retelistii au executat de curand lucrari, iar santurile nu au fost acoperite decat cu pietris, astfel ca s-au format gropi pline de noroi si apa..
Pe multe strazi au fost asfaltate si gurile de canal in urma reabilitarilor, iar apa nu mai are unde sa se scurga. Acelasi lucru s-a intamplat, insa si in parcarile electorale, proaspat amenajate, proiectate fara sistem de canalizare.
Primarul George Scripcaru a sustinut ca situatia strazilor unde canalizarea nu face fata ploilor abundente este cunoscuta de catre administratia locala. „Impreuna cu firmele de salubrizare, am inceput o campanie de decolmatare a gurilor de scurgere, tocmai pentru a nu ne confrunta cu astfel de probleme. Gurile de canalizare care nu capteaza apa inseamna ca au probleme si rezolvarea lor tine de Compania Apa. Gura de scurgere este curatata, in schimb, traseul de canalizare este plin”, a sustinut primarul. In responsabilitatea cui raman mereu aceste probleme nerezolvate. Cand ii vom cunoaste pe cei care ne factureaza servicii neefectuate sau impozite si taxe fara acoperire. Cum va arata Brasovul peste 5, 10 sau 15 ani, cat de tare va semana el cu o metropola civilizata din toate punctele de vedere, ramane o mare necunoscuta.In Brasov se continua santierul, exact asa cum ni s-a promis in campania electorala. Asfaltari, schimbari de retele in folos public, constructii pe proiecte particulare, peste tot se lucreaza. La intrarea pe drumul de Poiana, pe lateralele drumului de Poiana, chiar in Poiana Brasov, se construieste. E un semn ca bani sunt, ca lucrurile se misca. Nu ne mai intrebam demult cine sunt acesti beneficiari privati. E clar pentru toata lumea ca sunt niste favorizati. Nu aici este insa problema. Lipsa totala a unei strategii, a unui plan de urbanism general, nepasarea cu care arhitectii din Primarie si Consiliul Judetean direct responsabili de aceasta strategie pe termen lung, nu-si fac treaba pentru care sunt platiti bine din bani publici, este marea problema. Se construieste haotic, pe artitecturi hade si ieftine, cu design depasit, searbede, copiate probabil dupa proiecte vechi din cine stie ce arhiva comunista. Poate ca nici asta n-ar fi pana la urma cea mai mare problema. Dar se construieste oriunde, orice, cu sau fara canalizare, pe terenuri unde s-ar putea peste doi trei ani sa se rascumpere cu bani grei terenuri pentru traseele de alimentare cu utilitati si canalizari, pentru ca dezvoltarea Brasovului nu poate fi oprita.
In Schei, in Valea Cetatii, in Tractorul, in Bartolomeu, pe Vlahuta, Saturn etc, apar constructii de dimensiuni gigant. Cum se vor integra ele in ansamblul urbanistic al Brasovului, ramane un secret bine pastrat de arhitectii de mai sus, atata timp cat nu se face public planul urbanistic al Brasovului, un proiect scump ce a fost de altfel finalizat .
Ministrul Laszlo Borbely a declarat ca pana la sfarsitul lunii august va inainta Guvernului un proiect de ordonanta care sa modifice Legea urbanismului
Investitorii din domeniul imobiliar nu vor mai putea modifica Planul Urbanistic General prin planuri urbanistice zonale, dupa bunul plac, derogarile de la PUG sa se faca doar daca municipalitatea constata ca respectiva investitie este oportuna, interesul public fiind pus in fata interesului privat.
In plus, proiectul de ordonanta prevede ca indicatorii urbanistici, respectiv CUT-ul (coeficientul de utilizare a terenului) si POT-ul (procentul de ocupare a terenului), sa nu poata fi majorati cu mai mult de 20 la suta fata de cat prevede PUG-ul. In acest moment, legea permite investitorilor sa ceara orice derogare de la PUG, neexistand o limitare a modificarii indicatorilor urbanistici.
Si toate astea sub sloganul „Facem ce trebuie! Noi stim ce trebuie sa facem!”

Horia D.R.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.