Un om fantastic (152)

Un om fantastic (152)

0 67

Eicher si Winter ii povestira cum, gratie Stabshauptfuehrerin Mielcke, descoperisera ca Thomas ajutase pe Yvonne Dechamps, o periculoasa luptatoare in Rezistenta, sa ajunga, cu ajutorul unei legitimatii eliberate de Abwehr Paris, pe post de agenta germana, la Lisabona.
Lieven ii asculta amabil si-si privi din nou ceasul.
Eicher grohai:
“Tare pe pozitie pana la capat, nu? Imi place, mai omule, imi place foarte mult.”
Winter interveni:
“Dosarul cu dovezile se afla deja la Reichsfuehrerul SS. Peste cateva zile se intruneste Consiliul de Razboi.”
Iar Eicher continua:
“Si acuma nu va mai poate ajuta nimeni. Nici colonelul Werthe. Nici amiralul Canaris. Nimeni.”
Thomas isi privi din nou ceasul.
In incapere patrunse zvon de larma de pe casa scarilor: voci, comenzi, tropait de cizme. Inima lui Thomas isi accelera ritmul. Spuse:
Sper ca domnii sa-mi permita onoarea de a asista la executia mea.”
Eicher salta capul:
“Ce naiba se intampla afara?”
Usa se deschise brusc. Aparu o ordonanta speriata care saluta si raporta cu voce ragusita:
“Trei domni de la Berlin, Sturmbannfuehrer, urgenta maxima … Comisie speciala de la Reichssicherheitshauptamt …”
In sfarsit, isi spuse Thomas. Se uita inca odata spre cer. Iti multumesc, Doamne ! Eicher si Winter inlemnisera. Eicher balbai:
“Co…co…comisie speciala?”
Comisia isi facu aparitia. Judecatorul SS cu rang de Gruppenfuehrer purta uniforma neagra si cizme si arata fioros. Ceilalti doi erau mai mici de statura, purtau ochelari si salutara militareste.
Judecatorul SS ridica bratul pentru asa-zisul salut german. Vocea ii suna rece:
“Heil Hitler ! Sturmbannfuehrer Eicher? Incantat. Va voi da imediat explicatii. Cum va numiti dumneavoastra?”
“Untersturmfuehrer Winter …”
“Si dumneavoastra?”
Eicher isi revenise putin:
“Acesta este doar un vizitator. Puteti pleca, domnule Lieven…”
Judecatorul SS intreba:
“Sonderfuehrer Thomas Lieven?”
“In persoana”, raspunse prietenul nostru.
“Va rog sa ramaneti aici.”
“Dar de ce…?”, gemu Eicher.
“Sturmbannfuehrer, chemati-l imediat pe Obersturmfuehrer Redecker in aceasta camera. Dar sa nu aud niciun cuvant de avertizare, s-a-nteles?”
Cumnatul lui Heinrich Himmler aparu cu zambetul pe buzele subtiri. Zambetul ii incremeni cand ii vazu pe cei trei din Berlin.
Judecatorul SS ii ordona lui Winter:
“Perchezitionati-l pe acest om !”
Winter executa ordinul fara sa mai inteleaga ceva.
Redecker incepu sa inghita in sec, se clatina si se prabusi pe un scaun.
Judecatorul SS il privi cu scarba:
“Obersturmfuehrer, sunteti arestat !”
Pe cumnatul lui ‘Reichsheini’ il podidi plansul. Lui Winter, care palise, I se pusese un nod in gat.
Eicher striga cu voce ascutita:”Dar de ce ?”
Uriasul in uniforma neagra raspunse rece:
“Obersturmfuehrerul este implicat intr-o afacere de milioane cu carti de credit. A prejudiciat Statul German, impreuna cu Untersturmfuehrer Petersen, cel impuscat la Toulouse, in cel mai murdar, josnic si grosolan mod. Cercetarile vor da la iveala cine din SD-Paris mai este amestecat in porcaria asta.”
Eicher nu-si putea lua privirea de la judecator.
“Nu mai inteleg nimic… Cine a emis aceasta groaznica acuzatie?”
Judecatorul in negru spuse cine.
Lui Eicher ii cazu maxilarul. Se holba la Thomas cu ochi sticlosi si lalai:
“Dumneavoastra…dumneavoastra…dumneavoastra…”
Apoi se petrecu ceva ce aproape ca-l facu pe Eicher sa-si piarda mintile: judecatorul SS se indrepta spre Thomas, ii stranse mana si spuse:
“Sonderfuehrer, in numele Reichsfuehrerului SS va aduc multumiri si recunostinta.”
“Nu trebuia, am facut-o din placere”, spuse Thomas cu modestie.
“”Reichsfuehrerul SS va transmite ca a luat deja legatura cu amiralul Canaris. In problema respectiva nu se va intreprinde nimic impotriva dumneavoastra.”
“Dragut din partea domnului Himmler”, comenta Thomas Lieven.

(va urma)

Dan Bota

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.