Un nou Orient Mijlociu? Lansarea planului „Scutul lui Abraham”!
Trump și Netanyahu au în comun impulsul de a-i umili pe cei pe care îi domină. Coaliția Israeliană pentru Securitate Regională, formată din peste 100 de personalități israeliene de rang înalt, a lansat o campanie națională de panouri publicitare.
Între timp, Washington Post confirmă acum că atacul Israelului asupra Iranului a fost stabilit cu luni înainte și că Washingtonul a semnat nu datorită unor noi informații, ci pentru că Tel Aviv a insistat că fereastra pentru un atac cu costuri reduse se închidea. Un oficial israelian de rang înalt a recunoscut: „Am decis în martie să atacăm Iranul pînă în iunie, cu sau fără sprijinul SUA”.
În aceeași lună, comunitatea de informații americană a reafirmat, prin briefing-ul DNI Tulsi Gabbard către Trump, că Iranul nu comandase o bombă, însă planul a mers înainte indiferent de situația de facto.
Pînă pe 13 iunie, în timp ce prezentatorii de televiziune încă vorbeau despre „negocieri” în curs, bombardierele americane B-2 erau deja în aer.
Dacă schimbarea regimului în Iran ar fi reușit, Pakistanul ar fi fost următoarea țintă. Este evident că SUA încearcă să-și asigure coridoarele aeriene necesare pentru atacuri asupra Rusiei și Chinei.
Cu sloganul „E timpul pentru un nou Orient Mijlociu”, panoul întruchipează o viziune politică în care Israelul și un bloc de state arabe se unesc într-o axă stabilizatoare, cu patronajul SUA și integrarea strategică în centrul său.
Această campanie vizuală servește drept braț ideologic al planului „Scutul lui Abraham”, o doctrină strategică articulată de elitele militare și diplomatice israeliene.
Liderii înfățișați în panou publicitar îi includ pe:
# Donald Trump, președintele Statelor Unite
# Mohammed bin Salman, prinț moștenitor și prim-ministru al Arabiei Saudite
# Mohammed bin Zayed Al Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite
# Abdel Fattah el-Sisi, președintele Egiptului
# Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului
# Isaac Herzog, președintele Israelului
# Mahmoud Abbas, președintele Autorității Palestiniene
# Ahmed al-Sharaa, președintele Siriei și fost comandant al Hay’at Tahrir al-Sham
# Mohammed al VI-lea, regele Marocului
# Regele Hamad bin Isa Al Khalifa, regele Bahrainului
# Sultanul Haitham bin Tariq, sultanul Omanului
# Șeicul Nawaf Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, emirul Kuweitului
Imaginea proiectează o narațiune de coeziune și consens. Includerea lui Abbas semnalează o recunoaștere a reprezentării palestiniene, în timp ce prezența lui Ahmed al-Sharaa, un fost jihadist redenumit acum președinte al Siriei, este o provocare deliberată. Aceasta semnalează un viitor regional aspirațional post-Iran, post-Assad, în care Damascul este reintegrat într-un cadru pro-occidental.
Formată la aproximativ un an după atacurile din 7 octombrie 2023, Coaliția include personalități publice israeliene, diplomați, ofițeri rezerviști, analiști, lideri de afaceri și tehnocrați.
Obiectivul principal este de a traduce mobilizarea Israelului din timpul războiului într-o realiniere permanentă a puterii regionale.
Planul constă în șase piloni:
- Tranziția în Gaza: Proclamarea succesului militar și schimbul de ostatici pentru retragere. Instalarea unei autorități tehnocratice interimare sub auspicii regionale, desfășurarea poliției arabe și implementarea reconstrucției prin finanțare din Golf și Occident. Introducerea unui sistem „ZeroCash” exclusiv digital pentru a guverna activitatea economică și a asigura respectarea de-Hamasificării.
- Strategia Libanului: Aplicarea unui tampon de securitate cu toleranță zero de-a lungul frontierei de sud, împuternicirea armatei libaneze ca forță stabilizatoare și implementarea unei versiuni extinse a Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU.
- Tampon pentru Siria: Menținerea controlului israelian asupra Înălțimilor Golan, refuzînd în același timp accesul Iranului și Hezbollah la teritoriul sirian. Implicarea Turciei, a SUA și a părților interesate regionale pentru a gestiona securitatea și a facilita tranziția regimului.
- Alianța Abraham: Accelerarea normalizării oficiale cu Arabia Saudită și consolidarea unei coaliții regionale mai largi, care să includă Egiptul, Iordania, Marocul, Emiratele Arabe Unite și Bahrainul. Instituționalizarea coordonării militare și dezvoltarea unei zone comerciale comune pentru a consolida dependența reciprocă.
- Blocada împotriva Iranului: Lansarea unei campanii de izolare pe toate fronturile, care să cuprindă sancțiuni economice, descurajarea militară regională și izolarea cibernetică și tehnică a bazei nucleare și industriale a Iranului.
- Separarea Palestinei: Peste un deceniu, aplicarea demilitarizării complete și a reformei guvernării, pregătind Autoritatea Palestiniană pentru integrarea în Alianța Abraham sub supraveghere israeliană și arabă.
Ceea ce vedem este un cadru maximalist: urmărește nu doar securitatea, ci consolidarea ideologică a hegemoniei israeliene în cadrul unui bloc regional susținut de SUA. De ce?
Această recalibrare este esențială pentru conservarea infrastructurii care stă la baza Acordurilor Abraham. Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa – conceput ca o contrapondere la inițiativa „Belt and Road” a Chinei (BRI) – necesită calm regional. Perturbarea de către Iran a rutelor de navigație din Golf sau a coridoarelor aeriene levantine ar face această ambiție imposibilă de pus în practică. Prin urmare, dezescaladarea nu este o ușurare strategică, ci o apărare infrastructurală.
PS: Așadar, cei care „susțin Palestina”, iată că susțin de fapt cuplul Bibi-Trump!
Autor: Ambrus Bela
Sursa: facebook.com
NOTA
„Scutul lui Avraam” se referă la o promisiune făcută de Dumnezeu lui Avraam, conform căreia Dumnezeu îi va fi scut (protecție) și răsplată. Această promisiune apare în cartea Genezei, capitolul 15, versetul 1, în urma victoriei lui Avraam asupra regelui Sodomei. Dumnezeu i-a spus lui Avraam: „Nu te teme, Avrame! Eu sunt scutul tău și răsplata ta cea nespus de mare”.
În contextul biblic, „scut” sugerează protecție divină împotriva dușmanilor, iar „răsplată” indică faptul că Dumnezeu va avea grijă de nevoile și dorințele lui Avraam.
Astfel, promisiunea lui Dumnezeu include atât protecție fizică, cât și spirituală și materială.
Această promisiune a fost o sursă de încurajare și încredere pentru Avraam, mai ales în momentele sale de frică și incertitudine(rezumat generat de AI).
